Ajutorul militar american pentru Israel, votat pe repede înainte

Oficiali israelieni şi americani au confirmat faptul că în următoarele zile va fi semnat un acord prin care SUA va oferi Israelului ajutoare militare în valoare de aproape 40 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani.
Preşedintele american Barack Obama (st) şi premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Preşedintele american Barack Obama (st) şi premierul israelian Benjamin Netanyahu. (Captură Foto)

SUA şi Israelul au ajuns la un acord final privind un nou pachet de asistenţă militară americană pe 10 ani, care are o valoare record de cel puţin 38 miliarde de dolari. Acordul urmează să fie semnat în câteva zile, au declarat marţi pentru Reuters surse apropiate de această chestiune.

Acordul va reprezenta cea mai mare sumă acordată pentru asistenţă militară americană făcută vreodată de SUA vreunei ţări, dar include, de asemenea, concesii majore din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu, conform oficialilor din ambele tabere.

Concesiile includ faptul că Israelul a acceptat să nu solicite fonduri suplimentare din partea Congresului SUA pe lângă ceea ce va fi garantat anual în noul pachet; Israelul va renunţa treptat la un aranjament special care îi permitea să cheltuie o parte din ajutoarele financiare americane pe dezvoltarea propriei sale industrii a apărării şi nu pe arme produse de SUA, au declarat oficialii.

Negocierile privind noul pachet au evidenţiat continua neînţelegere dintre preşedintele american Barack Obama şi Netanyahu cu privire la acordul nuclear încheiat anul trecut între marile puteri şi Iran, un inamic al Israelului. SUA şi Israelul au avut de asemenea neînţelegeri în privinţa chestiunii palestiniene.

Dar liderul israelian de aripă dreapta a decis că cel mai bine ar fi să obţină un nou aranjament cu Obama, al cărui mandat expiră în ianuarie 2017, în loc să spere să obţină termeni mai buni de la următoarea administraţie americană, au mai precizat oficiali din ambele tabere.

Un acord încheiat acum îi va permite lui Netanyahu să evite anumite nesiguranţe cu privire la următorul preşedinte – fie că este candidata democrată Hillary Clinton sau republicanul Donald Trump – şi va oferi establishmentului apărării israeliene abilitatea de a face planuri în avans.

Consilierii lui Obama doresc un nou acord înainte de sfârşitul mandatului său, văzând acest lucru ca o parte importantă a moştenirii sale. Dar, criticii republicani îl acuză pe preşedintele american de faptul că nu este suficient de atent la securitatea Israelului, lucru pe care Casa Albă îl neagă cu tărie.

Apărare antirachete

Acordul, cunoscut ca un memorandum de înţelegere sau MOU, cere Statelor Unite să ofere Israelului un ajutor anual în valoare de cel puţin 3,8 miliarde de dolari, o creştere semnificativă de la cele 3,1 miliarde prevăzute de pactul curent, care expiră în 2018, susţin oficialii. Netanyahu a urmărit iniţial să obţină 4,5 miliarde de dolari pe an.

Noul pachet va încorpora pentru prima dată bani pentru sistemul de apărare antirachetă al Israelului, care a fost până acum finanţat ad hoc de Congresul SUA. Legiuitorii americani au oferit în anii recenţi Israelului până la 600 milioane de dolari în fonduri anuale discreţionare pentru acest scop.

Oficialii susţin că Israelul a fost de acord să nu mai facă lobby în Congresul SUA pentru fonduri suplimentare pentru apărarea antirachetă pe durata noului acord, promisiune ce urmează să fie făcută printr-o scrisoare suplimentară sau anexă la acord. Dar limbajul va fi probabil flexibil pentru a permite excepţii în cazul unui război sau a altor crize majore.

Noul acord urmează să fie semnat în mod oficial în această săptămână, a declarat o sursă apropiată de această problemă, iar o altă sursă familiară cu negocierile a confirmat faptul că semnarea acordului va avea loc în următoarele zile.

Însă acordul nu va fi semnat de Obama şi Netanyahu, care au avut o relaţie deficitară, ci de oficiali de rang inferior, ceea ce se conformează modului în care cele două guverne au finalizat acorduri precedente de acest tip.

Premierul israelian a cedat în ceea ce priveşte unele puncte majore. El a cedat în faţa cererii SUA de a reduce treptat procentul din ajutoarele financiare americane – acum la 26,3% - pe care Israelul îl va putea folosi pentru industria apărării şi nu pe produsele americane. Prevederea a fost inclusă în anii 1980 pentru a ajuta Israelul să îşi construiască propria industrie a apărării, care acum este un jucător global major.