Află cele 5 caracteristici comune pe care le au oamenii geniali

Leonardo da Vinci, Gioconda.
Leonardo da Vinci, Gioconda. (RAUL ARBOLEDA / AFP / Getty Images)

Ce face un geniu pentru a deveni... geniu? Iată o întrebare care i-a preocupat pe mulţi oameni de-a lungul vremii. Toată lumea aspiră să ajungă aproape de perfecţiune, dar puţini reuşesc şi, în majoritatea cazurilor, nu înţelegem cum a obţinut o anumită persoană ceea ce şi-a dorit.

Cum a putut Karlheinz Stockhausen (compozitor german din sec. al XX-lea) să compună cele 363 de lucrări? În ce moment i-a venit lui Einstein să formuleze teoria relativităţii? Unii spun că geniile se nasc, nu devin ulterior. Este simplu, există un talent pentru o activitate concretă, pe care o dezvoltă pentru a ajunge la perfecţiune. Dar aceasta este o viziune foarte simplistă a realităţii şi, după cum au demonstrat-o numeroase studii, e falsă. Genialitatea sau excelenţa înseamnă şi o răbdare nesfârşită, el se opune “voinţei oarbe de a trăi” şi este nefericit şi neînţeles de contemporani. Urmăriţi cele 5 caracteristici pe care le au geniile.

1. Sunt curioşi şi determinaţi. Pentru a-şi scrie cartea „Creativitate ”(2008 ), profesorul Mihaily Csikszentmihalyi a chestionat 91 de genii din toate disciplinele, inclusiv 14 laureaţi ai Premiului Nobel. Una dintre principalele sale concluzii este că persoanele cu minţi deosebite, ce creează opere excepţionale, au două lucruri majore: curiozitate şi determinare. „Sunt absolut fascinaţi de munca lor, deşi sunt alte persoane mai strălucite, dorinţa lor imensă de a obţine ceea ce-şi propun reprezintă un factor decisiv”, asigură Csikszentmihalyi.

2. Nu este importantă educaţia, ci orele dedicate specialităţii tale. Profesorul Dean Keith Simonton de la University of California, Davis, a realizat un studiu unde a analizat 300 de genii născute între 1450 şi 1850, printre care Leonardo da Vinci, Ludvig van Beethoven sau Rembrandt. Simonton a studiat ce educaţie avea fiecare şi a măsurat nivelul de excelenţă după operele lor de referinţă.

Rezultatele au fost surprinzătoare. Relaţia dintre educaţie şi excelenţă, transformată într-un grafic, avea forma unui clopot: creatorii care se detaşau (ieşeau în evidenţă) erau cei care au avut parte de o educaţie medie. Cei care aveau un nivel înalt de educaţie, sau mai mic, erau mai puţin creativi. Creatorii care se detaşau erau cei ce au lucrat foarte mult în specialitatea lor, dedicându-şi viaţa acesteia. Nu încape niciun dubiu că geniile studiau, dar erau autodidacţi şi, mai mult decât atât, erau dedicaţi muncii lor.

„Geniile sunt toate la fel”, explică criticul literar V.S. Pritchett, adăugând că „niciodată nu lasă munca, nu pierd un minut, este deprimant”. Realitatea este că fără efort, talentul contează mai puţin. Creatorii cei mai buni sunt întotdeauna cei care au lucrat cel mai mult în specialitatea lor, şi-au dedicat viaţa muncii, au învăţat tot ce se putea învăţa, ducându-şi pasiunea dincolo de limite.

3. Sunt foarte critici cu munca lor. În opinia psihologului Haward Gardner, care a primit premiul Prinţului de Asturia pentru Ştiinţe Sociale în 2011, marile genii sunt stăpâni pe munca lor, care se bazează pe încercări şi erori: ei analizează problema, elaborează o soluţie, o probează şi îşi concentrează în mod constant eforturile care reprezintă pentru ei o plăcere sau o dorinţă. „Indivizii creatori”, afirmă Gardner, îşi acordă timp pentru a reflecta unde vor să ajungă, dacă au avut succes sau nu şi, dacă nu au realizat ce şi-au dorit, ce trebuie făcut şi în ce mod. Minţile creative sunt, de asemenea, foarte metodice.

4. Fac sacrificii, sunt singuratici şi uneori suferă de nevroză. Geniile se gândesc tot timpul la munca lor şi acest lucru are multiple dezavantaje. Dedicându-şi tot timpul muncii implică un sacrificiu imens şi ei tind să îşi reducă relaţiile sociale. După părerea lui Csikszentmihailyi, majoritatea geniilor sunt marginalizaţi în adolescenţă, pentru că „imensa curiozitate şi interesul pe care îl depun par ciudate pentru prieteni, deoarece adolescenţii nu-şi pierd timpul în singurătate ca să-şi cultive un talent. Geniile nu sunt persoane fericite, iar munca îi transformă uneori în maniaci şi egoişti.

5. Lucrează din pasiune, nu pentru bani. „Artiştii care şi-au dezvoltat un talent precum pictura, sculptura, pentru plăcerea acestei activităţi, au putut realiza artă superioară”, asigură scriitorul Daniel H. Pink în cartea sa „Drive – ce anume ne motivează cu adevărat”.

De-a lungul timpului s-au făcut o mulţime de studii despre oameni geniali. Conform unui studiu din anul 1904 despre genii, concluziile au fost simple coincidenţe: majoritatea persoanelor inteligente erau născute din „taţi vârsnici” şi „mame tinere”. Aceşti oameni deştepţi erau bolnăvicioşi în copilărie sau trăiau o dramă, adesea rămâneau fără unul dintre părinţi. Alt sudiu arată că erau celibatari convinşi ca: Descartes, Galileo, Newton.

Cei mai geniali oameni au produs nu numai cele mai numeroase creaţii sau descoperiri, dar şi cele mai numeroase descoperiri irelevante. Calitatea vine din cantitate şi exerciţiu. Dintre toate studiile făcute reies anumite repere importante despre genii pe care le trecem în revistă, asta pentu a-i înţelege mai bine.

Reperele care se cunosc de obicei despre genii sunt: inteligenţa, intuiţia, gândirea globală, capacităţi paranormale, limbaj simplu dar elocvent, vizionarismul, timp de somn redus, înclinaţii către nou şi clasic, exactitate şi rigurozitate în gândire, capacitatea uimitoare de a gândi abstract-analitic-sintetic, excentricitate inofensivă, orginalitate spontană autentică, fidelitate şi încăpăţânare excesivă.

Dacă toate aceste caracteristici nu sunt în armonie, pot apare probleme de sănătate. De asemenea, geniile nu fumează, nu consumă alcool decât foarte rar, mănâncă puţin, agreează plimbările, nu-i interesează banii şi luxul, se îmbracă aiurea sau demodat, consideră petrecerile un timp pierdut, politica un joc mizerabil şi nu înţeleg violenţa. Renaşterea a fost un teren fertil pentru apariţia multor genii: îl avem ca exemplu pe Leonardo da Vinci, care a excelat nu numai în ştiinţă, ci şi în artă.

Printre cei mai inteligenţii oameni (denumiţi genii) ai momentului, nu sunt nici mexicanul Carlos Slim, cel mai bogat om din lume, nici Bill Gates, creierul de la Microsoft, ci un coreean, cu un IQ de 210, pe nume Kim Ung- Yong, născut în 1962. La vârsta de 3 ani, acesta a participat la cursurile de fizică ale Universităţii Hanyang, iar la 4 ani citea în japoneză, coreeană, germană şi engleză. La 5 ani rezolva ecuaţii diferenţiale şi calcule cu integrale. Din anul 1978 s-a orientat spre ingineria civilă, domeniu în care şi-a luat doctoratul. În prezent lucrează la o Universitate de provincie din Coreea.

Gregory Smith, nominalizat la Premiul Nobel la vârsta de 12 ani. S-a născut în 1990 în SUA. Citeşte de la vârsta de 2 ani, iar la 10 ani era deja student. Străbate globul pentru a susţine drepturile copiilor, ţine discursuri la ONU şi este fondatorul International Youth Advocates, promovând pacea şi buna înţelegere între tinerii lumii. A fost nominalizat de 4 ori la Premiul Nobel pentru Pace. Ultima realizare: şi-a luat permisul de conducere.

Akrit Jaswal, chirurg la 7 ani. Cu un IQ de 146 a fost desemnat cel mai inteligent copil din India. A intrat în atenţia publică în anul 2000, când a realizat prima operaţie chirurgicală: avea 7 ani iar pacienta era o fetiţă de 8 ani care suferise arsuri grave la o mână şi avea degetele lipite între ele. A studiat la Universitatea Chandigarh din India şi susţine că e pe cale să descopere un leac împotriva cancerului.

Marko Calasan are 9 ani şi este inginer la Microsoft. Citeşte de la 2 ani, iar la 5 ani a instalat primele programe pe calculator. A obţinut diploma de administrator de sistem recunoscută de Microsoft la vârsta de 6 ani. Petrece cam 4 ore pe zi (uneori şi mai mult) la calculator pentru diferite probleme, mergând la şcoală doar când are timp. Lucrează voluntar ca administrator de sistem pentru ONG-uri. Acum este profesor şi predă copiilor de 12 ani lecţii de informatică.

Oscar Selby - geniu al matematicii. Oscar este un băieţel de 7 ani, care a uimit întreaga Anglie cu inteligenţa sa, excelând în matematică. Datorită inteligenţei sale îşi permite să dea sfaturi extrem de pertinente ministrului de finanţe în legătură cu redresarea economică a ţării.

Aelita André este pictoriţă de la 2 ani. Născută în Australia, Aelita pictează de când a putut să ţină în mână un tub de vopsea. Un curator de expoziţii a văzut lucrările fetiţei şi a ales să le promoveze, fără să o fi cunoscut pe Aelita. Când a aflat că fetiţa are numai 2 ani a fost şocat, dar a continuat să o susţină în demersul său artistic. Acum operele Aelitei se găsesc în marile galerii din Malbourne şi în întreaga lume.

Cu astfel de exemple am mai putea continua, ele reprezentând totuşi un segment foarte mic din populaţie. Geniile sunt o excepţie de la regulă, ei au o răbdare nesfârşită, sunt nefericiţi şi neînţeleşi de contemporani. Aceste făpturi deosebite ar trebui protejate şi chiar ajutate, pentru a-şi putea desăvârşi talentul, opera…căreia îşi dedică întreaga viaţă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Life & Style