Aeroportul din Hong Kong anulează din nou zboruri. Protestele pro-democraţie continuă

Pasagerii ȋşi fac loc printre manifestanţi ȋn timpul unui protest la aeroportul din Hong Kong, 13 august 2019
Pasagerii ȋşi fac loc printre manifestanţi ȋn timpul unui protest la aeroportul din Hong Kong, 13 august 2019 (Screenshot)

La doar câteva ore după ce călătoriile către şi dinspre Hong Kong au fost reluate marţi, o nouă rundă de proteste a dus la reînchiderea principalului aeroport al teritoriului, potrivit Deutsche Welle.

"Operaţiunile la Aeroportul Internaţional din Hong Kong au fost subminate în mod serios şi toate plecările au fost anulate", potrivit unei declaraţii postate pe website-ul aeroportului. "Toţi pasagerii sunt sfătuiţi să evacueze clădirile terminalului cât mai curând posibil".

Luând cuvântul la o conferinţă de presă, marţi, lidera teritoriului semiautonom, Carrie Lam, a afirmat că demonstraţiile ar putea împinge Hong Kong-ul "pe o cale de unde nu se mai poate reveni" şi a precizat că manifestanţii au creat o "stare de panică şi haos".

"Hong Kong, oraş deschis, liber, foarte tolerant şi stabil din punct de vedere economic, va fi afectat grav", a declarat Lam.

Protestele au început în urmă cu 10 săptămâni ca răspuns împotriva unui proiect de lege ce ar permite Hong Kong-ului să extrădeze suspecţi în China continentală pentru a fi judecaţi în tribunale controlate de Partidul Comunist Chinez.

În urma manifestaţiilor Lam a suspendat (dar nu a eliminat complet) proiectul de lege, însă protestele s-au transformat într-o mişcare mai amplă care cere democraţie pentru Hong Kong. Manifestanţii susţin că doresc să lupte împotriva erodării aranjamentului "o ţară, două sisteme" care, pe hârtie, a garantat o oarecare autonomie oraşului în momentul returnării sale de către britanici către China în 1997.

De asemenea, manifestanţii au documentat forţa excesivă folosită de poliţia oraşului, care a încercat să înăbuşe protestele cu gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc trase de la mică distanţă şi numeroase arestări.

La conferinţa de presă de marţi, Lam nu a abordat cererile manifestanţilor pentru o anchetă independentă asupra violenţelor comise de poliţie. "Le cer tuturor să pună deoparte neînţelegerile şi să ne calmăm, să ne alocăm un minut pentru a ne uita la oraşul nostru, casa noastră. Putem suporta să îl împingem în abis şi să îl vedem distrus în bucăţi?", a afirmat ea.

Lam este tot mai presată de manifestanţi, care îi cer demisia, precum şi de mass media, care în repetate rânduri au întrerupt-o marţi.

În cadrul conferinţei Lam a evitat întrebarea cu privire la posibilitatea de a pune capăt impasului prin onorarea uneia dintre cerinţele cheie exprimate de manifestanţi: eliminarea completă a proiectului de lege privind extrădarea în China.

Violenţele s-au amplificat rapid în ultimele săptămâni, multe dintre proteste degenerând în ciocniri între manifestanţi şi poliţie, care a arestat aproximativ 600 de persoane începând cu luna iunie, cei mai tineri având vârsta de 13 ani.

În 21 iulie, un grup de bărbaţi îmbrăcaţi cu tricouri albe, înarmaţi cu bastoane şi ţevi/bâte şi suspectaţi că ar fi membri ai triadelor locale, au atacat manifestanţi anti-guvernamentali şi pasageri la gara din Yuen Long, un cartier al Hong Kong-ului. În urma atacului, 45 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

O manifestantă a declarat presei că „poliţiei i-a luat aproximativ 40 de minute să sosească la gară” după izbucnirea violenţelor din 21 iulie, deşi secţia de poliţie se află la mică distanţă. Reacţia întârziată a poliţiei şi imaginile filmate de trecători în care pot fi văzuţi poliţişti interacţionând cu presupuşi atacatori, fără a face însă vreo arestare, au generat ample speculaţii privind eventualele legături dintre forţele de ordine şi triade în scopul atacării manifestanţilor.

Partidul Comunist de la Beijing are o istorie de relaţii cu triadele din Hong Kong.

La conferinţa de presă Lam a apărat acţiunile brutale ale poliţiei, susţinând că aceştia înfruntă circumstanţe extrem de dificile şi că respectă directivele privind folosirea echilibrată de forţă.

De asemenea, Beijingul, care a condamnat protestele, nu a exclus o intervenţie militară în Hong Kong şi a acuzat puteri străine de alimentarea tulburărilor din fosta colonie britanică.

În prima linie a protestelor sunt tineri îngrijoraţi de eforturile Chinei de a submina tot mai mult libertăţile fostei colonii britanice. De asemenea, tinerii sunt nemulţumiţi de costul de trai foarte ridicat şi de politica nedreaptă privind locuinţele, care îi favorizează pe cei bogaţi.

SUA, Canada şi Uniunea Europeană au cerut tuturor părţilor să manifeste cumpătare şi să evite violenţe care ar putea agrava situaţia într-unul dintre principalele centre de afaceri ale lumii.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe