Hong Kong-ul lovit de un nou weekend de proteste

Proteste masive în Hong Kong, 2 iulie 2019
Proteste masive în Hong Kong, 2 iulie 2019 (Anthony Wallace/AFP/Getty Images)

Hong Kong-ul a început sâmbătă un nou weekend volatil, cu proteste anti-guvern având loc în tot oraşul, inclusiv unul la aeroportul internaţional desfăşurat pentru o a doua zi consecutiv.

Protestele tot mai violente au împins Hong Kong-ul în cea mai serioasă criză politică a sa din ultimele decenii, prezentând o provocare serioasă pentru guvernul central din Beijing.

Manifestanţii s-au întors la aeroportul oraşului la o zi după un protest desfăşurat acolo de aproximativ 1.000 de activişti. Niciunul dintre proteste nu au subminat zborurile.

Sute de activişti au ocupat sâmbătă sala de sosiri a aeroportului, unii dintre ei aşezându-se jos pentru a desena postere de protest, în timp ce alţii i-au întâmpinat în mod politicos pe pasagerii care soseau în fosta colonie britanică.

În cursul dimineţii, în două proteste separate, grupuri mici de vârstnici şi familii au mărşăluit în apropierea districtului de afaceri al oraşului. De asemenea, ambele marşuri au fost paşnice.

Aproximativ 1.000 de manifestanţi s-au adunat de asemenea în Tai Po, un district în nordul Hong Kong-ului.

De asemenea, poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de manifestanţi care au blocat un sens giratoriu în Tai Wai, potrivit unui comunicat de presă al guvernului. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi ulterior, în cursul serii, după ce unii manifestanţi au început să aprindă focuri în afara secţiei de poliţie din districtul Tsim Sha Tsui.

Şefa executivului din Hong Kong, Carrie Lam, a declarat vineri că economia oraşului este subminată de proteste, care au izbucnit în luna iunie.

Între timp, China a cerut ca principala companie aeriană a oraşului, Cathay Pacific Airways, să îşi suspende angajaţii implicaţi în demonstraţii. Unul dintre piloţii companiei a fost arestat săptămâna trecută.

Huarong International, braţul de investiţii din Hong Kong al companiei China Huarong Asset Management Co, şi-a instruit personalul să nu zboare cu Cathay Pacific dacă există alte opţiuni, potrivit unui memorandum intern văzut de Reuters şi confirmat de o sursă a companiei respective.

Avertismentul lui Lam privind economia şi luarea în vizor de către China a unei companii cheie din Hong Kong marchează o înăsprire a poziţiei autorităţilor care se chinuie să facă faţă cele mai adânci crize a oraşului din ultimele decenii.

Tinerii au fost în fruntea recentelor proteste, fiind îngrijoraţi de erodarea libertăţilor Hong Kong-ului de către regimul comunist chinez şi de probleme precum diferenţa mare dintre bogaţi şi săraci în fosta colonie britanică.

Totuşi, la proteste au participat şi vârstnici şi părinţi.

Protestele au început după ce guvernul din Hong Kong a încercat să introducă un proiect de lege privind extrădarea, care ar fi permis inculpaţilor să fie trimişi în China continentală pentru a fi judecaţi în tribunale controlate de Partidul Comunist Chinez.

Deşi proiectul a fost suspendat - dar nu eliminat în întregime - manifestanţii şi-au intensificat cererile şi acum cer democraţie mai mare pentru Hong Kong şi demisia lui Carrie Lam.

Protestele au fost condamnate de guvernul central din Beijing, care nu a exclus o intervenţie militară şi care a acuzat puterile străine de alimentarea tulburărilor.

Când Marea Britanie a returnat Hong Kong-ul Chinei în 1997, oraşului i s-au garantat libertăţi care nu există în China continentală - inclusiv un sector judiciar independent şi libertatea de adunare - pe baza principiului "o ţară, două sisteme".

Proteste suplimentare sunt planificate pentru duminică, inclusiv unul în Sham Shui Po, un cartier muncitoresc care a fost scena unor confruntări violente între activişti şi poliţie.

În 21 iulie, un grup de bărbaţi îmbrăcaţi cu tricouri albe, înarmaţi cu bastoane şi ţevi şi suspectaţi că ar fi membri ai triadelor locale, au atacat manifestanţi anti-guvernamentali şi pasageri la gara din Yuen Long, un district al Hong Kong-ului. În urma atacului, 45 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

O manifestantă a declarat presei că „poliţiei i-a luat aproximativ 40 de minute să sosească la gară” după izbucnirea violenţelor din 21 iulie, chiar dacă secţia de poliţie se află la mică distanţă. Reacţia întârziată a poliţiei şi imaginile video filmate de trecători în care pot fi văzuţi poliţişti interacţionând cu presupuşi atacatori, fără a face însă vreo arestare, au generat ample speculaţii privind eventualele legături dintre forţele de ordine şi triade în scopul atacării manifestanţilor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe