Fost comandant de top al poliţiei din Hong Kong rechemat ca urmare a amplificării violenţelor

Trupe anti-revoltă în Hong Kong, 5 august 2019
Trupe anti-revoltă în Hong Kong, 5 august 2019 (Billy H.C. Kwok/Getty Images)

Fost comandant în poliţie, în prezent pensionar, care a monitorizat demonstraţiile pro-democraţie din Hong Kong în 2014, a fost rechemat pentru a ajuta la soluţionarea protestelor violente care au zguduit fosta colonie britanică în ultimele două luni, au declarat pentru Reuters două surse la curent cu această măsură.

Sursele, ambele fiind înalt oficiali guvernamentali în domeniul securităţii, au precizat că Alan Lau Yip-shing, fost adjunct al şefului poliţiei din Hong Kong, a participat în 9 august la o întâlnire cu comandanţi de rang înalt ai forţelor de ordine.

Măsura a fost luată în contextul în care fosta colonie britanică continuă să fie zguduită de proteste anti-guvernamentale şi pro-democraţie.

"Protestele şi confruntările au cuprins şi alte cartiere decât cele în care poliţia a permis marşuri sau mitinguri", potrivit unui anunţ postat miercurea trecută pe website-ul Departamentului de Stat al SUA.

Protestele iniţiale împotriva unui proiect de lege privind extrădarea suspecţilor din Hong Kong în China continentală pentru a fi judecaţi în tribunale controlate de Partidul Comunist Chinez s-a transformat într-o mişcare împotriva conducerii pro-China a oraşului. Proiectul a fost suspendat, dar nu retras definitiv, iar manifestanţii au cerut, printre altele, demisia şefului Executivului, Carrie Lam.

Rechemarea lui Lau sugerează că guvernul nu are încredere în capacitatea conducerii actuale a poliţiei de a soluţiona noile proteste, au susţinut oficiali din domeniul securităţii.

Poliţia a fost tot mai violentă cu manifestanţii care i-au insultat pe poliţiştii din primele linii şi i-au atacat pe forumurile online.

Activiştii acuză poliţia - care a tras cu gloanţe de cauciuc şi a utilizat aproape 2.000 de canistre cu gaz pentru a dispersa manifestanţii - de folosirea forţei excesive şi a cerut guvernului să lanseze o anchetă independentă asupra acţiunilor lor.

Violenţele s-au amplificat rapid în ultimele săptămâni, multe dintre proteste degenerând în ciocniri între manifestanţi şi poliţişti, care au arestat aproximativ 600 de persoane începând cu luna iunie, cei mai tineri având vârsta de 13 ani.

În 21 iulie, un grup de bărbaţi îmbrăcaţi cu tricouri albe, înarmaţi cu bastoane şi ţevi şi suspectaţi că ar fi membri ai triadelor locale, au atacat manifestanţi anti-guvernamentali şi pasageri la gara din Yuen Long, un district al Hong Kong-ului. În urma atacului, 45 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

O manifestantă a declarat presei că „poliţiei i-a luat aproximativ 40 de minute să sosească la gară” după izbucnirea violenţelor din 21 iulie, chiar dacă secţia de poliţie se află la mică distanţă. Reacţia întârziată a poliţiei şi imaginile video filmate de trecători în care pot fi văzuţi poliţişti interacţionând cu presupuşi atacatori, fără a face însă vreo arestare, au generat ample speculaţii privind eventualele legături dintre forţele de ordine şi triade în scopul atacării manifestanţilor.

Guvernul din Hong Kong şi autorităţile comuniste din Beijing au condamnat protestele şi au susţinut poliţia şi pe Carrie Lam.

Lau, care s-a retras în noiembrie 2018, a fost numit şef adjunct pentru sarcini speciale, funcţie care îi atribuie responsabilitatea de a gestiona protestele, potrivit unor surse.

Poliţiştii subordonaaţi lui Lau în timpul protestelor pro-democraţie din 2014 - care au paralizat zone ale Hong Kong-ului timp de 79 de zile, dar au eşuat să obţină concesii din partea Beijingului - au afirmat că acesta este respectat de comandanţii de top pentru modul în care a acţionat la acea vreme.

Noile proteste reprezintă o mare provocare pentru liderul comunist chinez Xi Jinping, care este implicat şi într-un război comercial intens cu SUA şi se confruntă cu o creştere lentă a economiei ţării.

Hong Kong-ul se confruntă cu cea mai gravă criză politică de când a fost returnat Chinei de către britanici în 1997, potrivit şefului Biroului Chinei pentru afaceri legate de Hong Kong şi Macao.

De asemenea, Beijingul nu a exclus o intervenţie militară în Hong Kong şi a acuzat puteri străine de alimentarea tulburărilor.

De altfel, Ministerul chinez de Externe a cerut Statelor Unite să nu mai interfereze cu problemele din Hong Kong. Mass media locală a publicat săptămâna trecută fotografii şi date personale despre un diplomat american care s-a întâlnit cu lideri studenţi ai mişcării pro-democraţie din Hong Kong, potrivit Reuters. După această mişcare, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american a denumit China drept "regim agresiv".

În prima linie a protestelor sunt tineri îngrijoraţi de eforturile Chinei de a submina tot mai mult libertăţile fostei colonii britanice. De asemenea, tinerii sunt nemulţumiţi de costul de trai foarte ridicat şi de politica nedreaptă privind locuinţele, care îi favorizează pe cei bogaţi.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe