Abilităţile pe care nu le înveţi în şcoală: Inteligenţa Emoţională (I)

La şcoală învăţăm despre tot felul de lucruri: matematică, chimie, istorie etc. Totuşi, cei mai mulţi dintre noi nu suntem învăţaţi cum să identificăm sau cum să facem faţă propriilor emoţii sau stărilor emoţionale ale celorlalţi.
inteligenţa emoţională
inteligenţa emoţională (inteligenţa emoţională)

Aceste abilităţi pot fi valoroase, însă nu le vei dobândi în sala de clasă.

Inteligenţa emoţională defineşte ceea ce experţii în psihologie descriu ca fiind abilitatea de a-ţi gestiona propriile emoţii şi modul în care reacţionezi la emoţiile celorlalţi.

Persoanele inteligente din punct de vedere emoţional deţin acele abilităţi ce nu sunt foarte evidente, dar necesare în foarte multe situaţii. Acestea sunt: capacitatea de a gestiona un conflict, a observa şi a reacţiona la nevoile celor din jur şi gestionarea propriilor emoţii pentru a nu ajunge să fii copleşit sau distras de acestea.

Mai jos vom explora ce este inteligenţa emoţională şi cum poate fi aceasta dezvoltată.

Ce este inteligenţa emoţională?

Măsurarea inteligenţei emoţionale nu are o istorie prea lungă în spate, acest domeniu fiind explorat pentru prima dată în mijlocul anilor '80. Există mai multe abordări în această privinţă, însă, în acest articol vom merge pe direcţia trasată de Daniel Goleman. Modelul său are cinci componente cheie:

Conştiinţa de sine: implică cunoaşterea propriilor emoţii. Acest lucru include a avea capacitatea de a-ţi da seama care sunt punctele tale forte, momentele în care ai nevoie de ajutor şi care sunt acele lucruri la care reacţionezi din punct de vedere emoţional.

Autodisciplina: acest lucru implică a-ţi ţine emoţiile în frâu atunci când acestea ajung să fie o piedică. Autodisciplina cuprinde capacitatea de a-ţi controla ieşirile, să discuţi cu calm problemele şi să eviţi lucrurile care nu-ţi sunt de niciun folos, precum a-ţi plânge prea mult de milă.

Motivaţia: mulţi sunt motivaţi să treacă la acţiune dacă sunt recompensaţi cu bani sau statut social. Cu toate acestea, modelul lui Goleman face referire la motivaţie de dragul bucuriei personale, curiozităţii sau satisfacţiei de a fi productiv.

Empatia: spre deosebire de celelalte trei ce aveau în vizor propriile emoţii, empatia reprezintă capacitatea de a observa emoţiile celor din jur şi de a reacţiona la acestea într-un mod potrivit.

Abilităţile sociale: această categorie are la bază aplicarea empatiei cât şi raportul dintre nevoile personale şi ale celor din jur. Acest lucru implică găsirea lucrurilor pe care le ai în comun cu cei din jur, gestionarea celorlalţi şi a fi persuasiv.

Poţi citi mai multe despre aceste categorii aici. Ordinea acestor abilităţi emoţionale nu este foarte importantă, pentru că fiecare dintre noi învaţă pe parcursul vieţii multe din aceste îndemânări. În acest punct este important să amintim că pentru a ne îndeplini scopul în acest articol, vom folosi acest model ca un ghid.

Inteligenţa emoţională nu este un domeniu în care cei mai mulţi oameni primesc o educaţie formală. Vom lăsa dezbaterea asupra jargonului şi modelelor în seama psihologilor. Deocamdată vom merge mai departe şi vom vedea ce înseamnă fiecare componentă şi cum să o îmbunătăţeşti pe fiecare.

Conştiinţa de sine

Înainte de a face ceva, este important să-ţi dai seama care sunt emoţiile pe care le simţi. Îmbunătăţirea conştiinţei de sine este primul pas pentru a-ţi da seama de orice problemă cu care te confrunţi. Mai jos sunt câteva modalităţi prin care îţi poţi îmbunătăţi conştiinţa de sine:

Cere feedback: în cadrul percepţiei de sine, feedback-ul de la ceilalţi poate fi nepreţuit. Întreabă mai multe persoane care te cunosc destul de bine, care sunt punctele tale forte şi care sunt cele slabe. Cel mai bine este să ai notat ceea ce-ţi spun aceştia, apoi să compari feedback-ul fiecăruia şi să observi lucrurile care se repetă. Un punct important aici este să nu te cerţi cu ei. Ceea ce spun nu trebuie să fie precis sau corect. Tot ce încerci să faci este să înţelegi modul în care te percep cei din jur.

Ia-o uşor (sau meditează) Câteodată emoţiile prin care trecem sunt dificil de stăpânit, mai ales atunci când nu avem timp să o luăm uşor sau să realizăm ce ni se întâmplă. Data viitoare când reacţionezi emoţional într-o anumită situaţie, încearcă să faci o pauză scurtă înainte de a face asta. Pe internet, în cadrul unei conversaţii online în scris, se poate face asta cu uşurinţă. De asemenea poţi încerca să meditezi pentru a-ţi încetini gândurile şi pentru a-ţi acorda puţin timp în care să fii liniştit.

Un jurnal: începe prin a avea un jurnal al emoţiilor. La sfârşitul fiecărei zile, trece pe hârtie evenimentele prin care ai trecut, modul în care te-ai simţit şi cum ai făcut faţă situaţiei. Este recomandat ca periodic să te uiţi pe jurnal şi să notezi orice tendinţe ai putea observa, sau situaţiile în care ai reacţionat exagerat.

Dacă nu ai practicat niciodată auto conştientizarea în mod intenţionat, aceste idei îţi pot oferi un punct bun de plecare. O strategie pe care o folosesc de obicei este să observ ce gânduri îmi trec prin minte atunci când mă supără ceva. Acestea îmi vor indica ce mă necăjeşte cu adevărat. Aspectul cel mai important în această situaţie este să mă concentrez pe ceea ce se întâmplă în interior şi nu să mă uit doar la cei din jur.

Autodisciplina

După ce ţi-ai dat seama de modul în care funcţionează emoţiile tale, poţi începe să descoperi cum să le gestionezi. Autodisciplina înseamnă să-ţi poţi controla ieşirile, să faci diferenţa între ce se întâmplă în exterior şi lucrurile pe care tu le exagerezi, iar apoi să faci ce este cel mai bine pentru cei din jur, cât şi pentru tine.

O modalitate prin care să-ţi schimbi starea în care eşti, este să schimbi lucrul asupra căruia îţi concentrezi atenţia. De exemplu, să-ţi îndrepţi energia emoţională asupra unui lucru productiv. Chiar dacă mai sunt momente în care te confrunţi cu emoţii care te copleşesc, în loc să le foloseşti într-un mod negativ, poţi transforma acel moment într-unul care să te motiveze.

De exemplu, dacă îţi place să practici un anumit sport, iar într-o zi ai un oponent care este mai bun ca tine, te vei simţi frustrat din cauza faptului că nu faci faţă şi începi să te enervezi. Poţi să laşi acel sentiment să iasă afară atunci, sau poţi să faci câţiva paşi în spate şi să-l observi, apoi să-l foloseşti ca să-ţi alimenteze dorinţa de a exersa mai mult. Fie că este vorba de sport, muncă, sau viaţa de zi cu zi, putem ajunge să ne complacem cu abilităţile pe care le avem şi să uităm că mereu este loc de îmbunătăţire.

Ideea centrală aici este că nu prea putem controla situaţiile prin care trecem, însă putem mereu influenţa modul în care reacţionăm la acestea. Unele emoţii sunt mai dificil de gestionat decât altele. Tocmai de aceea, cele mai bune momente în care să gestionezi acele situaţii, sunt cele în care eşti calm. Iar când simţi că emoţiile sunt mai puţin intense, foloseşte acele situaţii pentru a căuta ajutor, fie că este sub forma unui material pe care-l aplici singur, sau un specialist.

Închei aici prima partea a acestui articol. În partea a II-a vom vorbi despre următoarele trei componente ale inteligenţei emoţionale: motivaţia, empatia şi abilităţile sociale, împreună cu modalităţi practice prin care să le poţi dezvolta.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință