Dosarul "Tony Blair", un nou episod. Sebastian Ghiţă scapă de controlul judiciar

Acuzat de spălare de bani în noul dosar "Tony Blair", deputatul ex-PSD Sebastian Ghiţă, în prezent înscris în Partidul România Unită, a scăpat de controlul judiciar impus în cazul său de procurorii anticorupţie, decizie luată marţi, în mod definitiv, de magistraţii Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie.

Victor Ponta a fost mai puţin norocos decât prietenul său. Instanţa nu l-a scos pe fostul premier de sub control judiciar, însă i-a ridicat interdicţia de a face declaraţii în mass-media referitoare la obiectul cauzei sau aprecieri la adresa procurorilor, inculpaţilor sau martorilor din dosar, precum şi interdicţia de a nu părăsi ţara fără încuviinţarea prealabilă a procurorului/judecătorului competent.

Dosarul "Tony Blair", în viziunea DNA

"Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a unui om de afaceri [Sebastian Ghiţă - n.r.], într-un colegiu electoral în care formaţiunea politică să aibă certitudinea că va obţine mandatul pentru care se candida, Ponta Victor Viorel, în calitatea sa de preşedinte al respectivului partid politic, şi-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acelui om de afaceri pe lista de candidaţi. Confirmarea propunerii a fost făcută de Ponta Victor Viorel în scopul obţinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalităţi politice străine [fostul premier britanic Tony Blair - n.r.].

Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Ponta Victor Viorel să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare. Suma de 220.000 de euro a fost obţinută prin persoane interpuse, de la omul de afaceri plasat pe un loc eligibil.

Pentru a crea aparenţa că vizita fostului lider străin în România nu are loc la iniţiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice, care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Ponta Victor Viorel ar fi avut loc la iniţiativa celui dintâi.

În acest scop, Ponta Victor Viorel împreună cu omul de afaceri i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că iniţiativa îi aparţinea lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de omul de afaceri prin intermediul unei societăţi comerciale controlate prin persoane interpuse.

În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, inculpatul Ponta Victor Viorel a acceptat, în conivenţă cu omul de afaceri, încheierea succesivă a două contracte. Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obţinerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel şi pentru formaţiunea politică reprezentată de către acesta, conform înţelegerii avute, omul de afaceri a fost confirmat, de către preşedintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din judeţul Prahova.

Confirmarea listei cu propunerile candidaturile pentru ocuparea funcţiei de deputat sau senator, înaintate de organizaţiile judeţene sau de sector ale partidului, intra în atribuţiile lui Ponta Victor Viorel, în calitate de preşedinte, conform statutului formaţiunii politice. De altfel, în urma alegerilor, omul de afaceri a şi dobândit calitatea de deputat în Parlamentul României.

De altfel, în ultima perioadă, în politica românească a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu uşurinţă în funcţii de demnitate publică alese, fiind promovaţi de conducerile partidelor politice cu scopul direct şi nemijlocit de a asigura finanţarea ilegală a partidelor în campaniile electorale.

În acest context, în condiţiile în care legea partidelor politice şi legile electorale care s-au succedat stabilesc în mod expres modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democraţiei care presupune ab initio ca persoanele care acced în funcţii de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativităţii pe criterii de competenţă profesională şi probitate.

Practic, orice plată făcută în aceste condiţii constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidaţi într-un colegiu care să asigure obţinerea mandatului este condiţionată de efectuarea acesteia."