4 miliarde de dolari vrea să ceară daune Gabriel Resources pentru respingerea proiectului Roşia Montană
Roşia Montană, exploatare minieră auriferă (Epoch Times România)
Compania Gabriel Resources Ltd. va da în judecată Guvernul român şi vrea să ceară despăgubiri de 4 miliarde de dolari dacă Parlamentul va vota, săptămâna viitoare, pentru respingerea proiectului Roşia Montană, a declarat Jonathan Henry, directorul companiei, citat, miercuri, de publicaţia canadiană The Globe and Mail.
„În cazul în care Parlamentul respinge într-adevăr proiectul, vom înainta formalităţile de notificare formală de litigiu pentru multiple încălcări ale tratatelor internaţionale de investiţii pentru o sumă de până la 4 miliarde de dolari (americani)”, a afirmat Jonathan Henry într-un interviu acordat din Londra.
Oficialul Gabriel Resources atrage atenţia că România va avea de suferit la capitolul investiţii străine.
„Cazul nostru este foarte puternic şi îl vom face public aşa încât eforturile României de a atrage investiţii străine va avea foarte mult de suferit,” a continuat directorul Gabriel Resources.
Henry a spus că se aşteaptă ca Senatul să respingă, marţi, proiectul privind exploatarea de la Roşia Montană şi a sugerat că va demisiona din fruntea companiei dacă se va începe un proces împotriva statului român.
„Sunt un CEO în minerit, nu un litigant”, a afirmat Jonathan Henry.
Gabriel Resources Ltd. susţine că proiectul Roşia Montană va aduce aproximativ 24 de miliarde de dolari la Produsul Intern Brut al României şi va oferi 3.000 de locuri de muncă pe o durată de 16 ani.
„Cred cu tărie că acest proiect este cel mai corect proiect pentru oamenii din Roşia Montană. Nu este implicată numai valoarea acţiunilor. Fără acest proiect, Roşia Montană va muri. Oamenii vor pleca. Nu există locuri de muncă”, a mai spus directorul companiei canadiene.
Referitor la problema folosirii cianurii pentru separarea argintului de aur, CEO-ul Gabriel Resources susţine că nivelul de cianură eliminat prin apă va atinge 3 părţi la milion, în condiţiile în care limita reglementată de Uniunea Europeană este de 10 părţi la milion.
