29 de ani de la Masacrul din Tiananmen. SUA cere Chinei informaţii complete despre victime

Secretarul de Stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a cerut Chinei să ofere informaţii complete referitoare la cei omorâţi, reţinuţi sau care au dispărut în timpul protestelor studenţilor pro-democraţie din Piaţa Tienanmen în 1989.
Un bărbat chinez, numit omul-tanc, împiedică o coloană de tancuri să ajungă în Piaţa Tiananmen din Beijing, în 5 iunie 1989.
Un bărbat chinez, numit omul-tanc, împiedică o coloană de tancuri să ajungă în Piaţa Tiananmen din Beijing, în 5 iunie 1989. (Captură Foto)

Într-un comunicat emis duminică, secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a cerut Chinei să ofere informaţii complete referitoare la victimele masacrului din Tiananmen şi a declarat că îşi aminteşte "pierderea tragică a vieţilor inocente".

"Precum a scris Liu Xiaobo în discursul său de la primirea Premiului Nobel pentru Pace din 2010, «fantomele de pe 4 iunie încă nu au linişte» (...) Ne alăturăm comunităţii internaţionale cerând guvernului chinez să publice datele complete ale celor ucişi, reţinuţi sau care sunt dispăruţi".

Pompeo a cerut, de asemenea, autorităţilor chineze să-i elibereze pe cei care au fost închişi pentru eforturile lor de a păstra vie amintirea represiunii şi de a opri hărţuirea participanţilor la protest şi a familiilor lor.

Ministerul de Externe din China nu a comentat afirmaţiile lui Pompeo.

Mii de protestatari şi privitori neînarmaţi au fost ucişi la sfârşitul zilei de 3 iunie şi începutul zilei de 4 iunie 1989, după ce liderii comunişti chinezi au ordonat Armatei de Eliberare a Poporului să preia Piaţa Tiananmen de la demonstranţii conduşi de studenţi.

După intervenţia brutală de pe 4 iunie 1989 oficialităţile chineze nu au dat niciodată publicităţii datele privind numărul celor decedaţi. Estimările grupărilor pentru drepturile omului şi ale martorilor variază între câteva sute şi peste zece mii de persoane ucise.

Cum s-a întâmplat

În jurul orelor 21:30 în noaptea de 3 iunie 1989, focurile de armă au secerat întunericul ce se aşternuse pe străzile Beijingului. În acea zi, trupe ce impuneau legea marţială au deschis focul asupra studenţilor şi rezidenţilor care au protestat paşnic timp de aproape două luni. Demonstraţiile au fost iniţiate de către studenţi, dar oameni din toate categoriile sociale au participat, numărând peste 300.000 de suflete în perioadele de vârf. Zona centrală paşnică de şedere a fost în Piaţa Tiananmen. A fost un moment în care naţiunea a fost încurajată de atmosfera politică relativ liberă şi mai deschisă de pe tot parcursul anilor '80, când oamenii au avut relativă încredere în Partidul Comunist şi şi-au pus speranţele într-un guvern care s-a auto-intitulat "al poporului". La un moment dat, când criza economică ameninţa şi corupţia se înrăutăţea, studenţii şi rezidenţii au simţit că trebuia început un dialog cu liderii naţiunii pentru a face ţara un loc mai bun. Niciun moment manifestanţilor paşnici nu le-a trecut prin cap că îi aştepta un masacru planificat.

Acţionând la ordinele lui Deng Xiaoping, Li Peng şi a altor lideri chinezi, Armata de Eliberare a Poporului şi-a forţat drumul spre Piaţa Tiananmen ca să o cureţe de ocupanţii studenţi. Ei au adus tancuri cu mitraliere montate pe turelă şi trupe care strigau "Nu voi ataca dacă nu sunt atacat" în timp ce deschideau focul asupra civililor.

Pe traseul spre Muxidi, mai multe sute de civili neînarmaţi au căzut formând un râu de sânge în timp ce strigau "Fascişti!", "Ucigaşi!". Printre ei se afla Yan Wen, un student la matematică în vârstă de 23 de ani de la Universitatea Peking, împuşcat mortal. El era acolo cu un aparat de fotografiat, pentru a imortaliza istoria. Un altul a fost elevul de liceu în vârstă de 17 ani, Jiang Jielian, hotărât să meargă în Piaţă pentru a fi împreună cu fraţii şi surorile lui mai mari. În vârstă de 19 de ani, Wang Nan a devenit un alt martir. Casca pe care o purta, acum având o gaură de glonţ, se află expusă în Hong Kong. În vârstă de 21 de ani, Wu Xiangdong a avut cu el o scrisoare care suna aşa: "Pentru democraţie şi libertate, pentru soarta naţiunii, fiecare persoană are o responsabilitate".

Potrivit mărturiilor martorilor, trupele care au intrat în Piaţă au bătut studenţii cu bastoane, chiar dacă cele două părţi căzuseră deja de acord cu privire la retragerea studenţilor; la Liubukou, tancurile au urmărit şi au călcat sub şenile o coloană de studenţi care părăsiseră Piaţa şi mergeau pe jos înapoi la campusurile lor. Fang Zheng, un student de la Universitatea Sportivă din Beijing, şi-a pierdut picioarele sub şenilele tancurilor.

Au existat rapoarte neconfirmate despre grupuri de protestatari care au fost încercuite şi executate în masă. În jurul zilei de 4 iunie, masacre au mai avut loc în Chendu, provincia Sichuan, precum şi în alte zone.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe