Executivul amână ratificarea ACTA

Banner afişat în timpul protestului anti-ACTA din Cluj Napoca în 11 februarie 2012.
Banner afişat în timpul protestului anti-ACTA din Cluj Napoca în 11 februarie 2012. (Andrei Popescu/Epoch Times România)

Guvernul a luat decizia de a amâna ratificarea acordului ACTA până la pronunţarea Curţii Europene de Justiţiei în acest caz. Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a anunţat, joi, că decizia a fost o luată la nivelul Cabinetului, cu miniştrii responsabili pe chestiunea ACTA. El a mai notat că în luarea hotărârii s-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord.

Controversatul acord ACTA

Acordul comercial de combatere a contrafacerii, ACTA, se referă la lupta împotriva contrafacerilor de toate felurile, mergând de la mărfuri, medicamente şi până la pirateria pe internet. Criticii spun, însă, că lasă loc abuzurilor şi pune în pericol libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată, prin cenzurarea internetului.

Conform rapoartelor oficiale, ACTA urmăreşte să introducă armonie pe glob, protejând drepturile de proprietate intelectuală la nivel macro. Acordul obligă ţările semnatare să asigure drepturile fundamentale de proprietate intelectuală prin dreptul de autor la nivel local.

Iniţial, cei implicaţi în negocierea ACTA au fost acuzaţi de ţinerea discuţiilor în secret, cu măsuri de anti-piraterie severe discutate în privat. După o serie de scurgeri de informaţii, şi insistenţa unor partide ca acordul ar trebui să fie făcut public, o versiune a acordului a fost pusă la dispoziţie publicului.

Cu toate că penultima şi ultima variantă a acordului au fost făcute publice, există încă percepţia că cei implicaţi în negocierea ACTA nu au reuşit să iniţieze în mod corespunzător dezbaterea publică, acesta făcându-se în mod deliberat datorită unor elemente nepopulare ale acordului.

Europarlamentarul francez însărcinat cu misiunea de a compila informaţiile de fond cu privire la ACTA pentru Parlamentul European, Kader Arif, a declarat: "Vreau să denunţ, în cel mai puternic mod posibil, întregul proces care a dus la semnarea prezentului acord: ne includerea organizaţiilor societăţii civile, lipsa de transparenţă de la începutul negocierilor, amânarea repetată a semnării textului fără o explicaţie, şi excluderea cererilor Parlamentului UE, care au fost exprimate în mai multe rânduri, în adunarea noastră".

Kader Arif: "Vreau să denunţ, în cel mai puternic mod posibil, întregul proces care a dus la semnarea prezentului acord: ne includerea organizaţiilor societăţii civile, lipsa de transparenţă de la începutul negocierilor, amânarea repetată a semnării textului fără o explicaţie, şi excluderea cererilor Parlamentului UE..."

El a mai declarat: "În calitate de raportor al acestui text, nu m-am mai confruntat niciodată cu manevrele din aripa dreaptă a Parlamentului de a impune un calendar grăbit înainte ca opinia publică să poată fi alertată, privând astfel Parlamentul de dreptul său la exprimare şi de exercitarea instrumentelor la dispoziţia sa, pentru a transmite cererile legitime ale cetăţenilor. Toată lumea ştie că acordul ACTA este problematic dacă ne referim la impactul asupra libertăţilor civile. E problematic felul în care face furnizorii de acces la internet răspunzători de activitatea userilor, sunt probleme cu consecinţele sale asupra fabricării medicamentelor generice, sau cât de puţină protecţie se acordă indicaţiilor geografice ".

Kader Arif şi-a dat demisia spunând: "Acest acord ar putea avea consecinţe majore asupra vieţii cetăţenilor, şi totuşi, se face totul pentru a împiedica Parlamentul European să aibă un cuvânt de spus în această chestiune... De aceea, astăzi, odată cu înmânarea acestui raport pentru care am fost responsabil, vreau să trimit un semnal puternic şi să alertez opinia publică cu privire la această situaţie inacceptabilă. Eu nu voi lua parte la mascarada asta ".

ACTA în Europa

Negocierile au fost desfăşurate de ani de zile, iar Uniunea Europeană a reprezentat statele sale membre. La sfârşitul lunii ianuarie, naţiunile europene au semnat individual acordul de la Tokyo. Doar cinci ţări din UE nu a semnat - Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia - deşi acestea sunt aşteptate să o facă în timp util. În ciuda faptului că UE a semnat acordul, ea este încă condiţionată de un vot în Parlamentul European, programat pentru luna iunie.

De curând, ACTA a început să piardă susţinerea ţărilor europene care au semnat deja tratatul, la Tokyo. Astfel grupul ţărilor care nu au semnat sau nu au ratificat acordul este la acest moment format din: Germania, Letonia, Bulgaria, Polonia, Austria, Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia şi acum România.

În România, Tratatul Comercial împotriva Produselor Contrafăcute, Acordul ACTA, a fost semnat de Guvernul Emil Boc şi urmează să fie ratificat de Parlament.