VIDEO. Victimele Mineriadei, cu jalba la CSM: Partidul stat îşi bagă picioarele în actul de justiţie!

Revoltaţi de faptul că Înalta Curte a decis anularea rechizitoriului în dosarul Mineriadei şi retrimiterea lui la Parchetul Militar, reprezentanţii Asociaţiei Victimelor Mineriadelor (A.V.M.R) s-au adresat marţi CSM-ului, reclamând un grav abuz de drept al judecătorului Constantin Epure, cel ce a dispus soluţia.

Potrivit lui Viorel Ene, presedintele A.V.M.R, avem de a face cu o imixtiune a politicului în dosar, mai exact cu o imixtiune a PSD-ului.

"Este o încălcare flagrantă a drepturilor victimelor mineriadei prin această decizie. Domnul judecător Epure şi-a permis să dea o decizie prin care absolut toate probele din dosar sunt excluse, sunt nule din punctul dânsului de vedere. Plângerile penale formulate din 1990, documentele medico-legale ale victimelor şi inclusiv ale celor omorâţi sunt anulate prin această decizie. (...) Se observă imixtiunea politicului în acest dosar. În momentul în care s-a obţinut introducerea părţilor civilmente responsabile - instituţii ale statului, ministere - a devenit mult mai greu să se dea o rezolvare corectă pentru victime. Considerăm că e o imixtiune politică, este imixtiunea PSD-ului, pentru că să nu uităm că Ion Iliescu este şi la această oră preşedintele de onoare al acestui partid."

"Nu mai este niciun fel de probă, dosarul este zero în acest moment, ca şi cum am fi în anul '90, procurorii ar trebui, în viziunea acestui judecător să reia, să audieze, să facă cercetări, dar ce cercetări faci? Mulţi oameni au decedat... Certificatele medico-legale, cum să le mai obţii, au fost obţinute în '90, e o absurditate! E distrugerea acestui dosar şi exonerarea de orice răspundere a celor ce a au organizat represiunea din '90, cunoscută ca Mineriada. (...) Partidul stat în continuare îşi băgă picioarele în actul de justiţie, de data asta şi cu acceptul judecătorilor! Nu ştiu cât de liniştit doarme acest judecător când îşi bate joc de suferinţa a mii de oameni şi a familiilor lor timp de 30 de ani!", a mai precizat Ene.

Reamintim că pe 8 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să trimită dosarul Mineriadei înapoi la procurorii militari, după ce a constatat nulitatea rechizitoriului. Decizia - care vine după ce dosarul a stat doi ani în camera preliminară a instanţei - nu este însă definitivă şi poate fi atacată.

Mineriada

În zorii zilei de 13 iunie 1990, statul român, condus de Ion Iliescu, a trimis impresionante efective de poliţişti şi soldaţi în Piaţa Universităţii împotriva unei mâini de grevişti ai foamei. Tot pe 13 iunie, în Bucureşti s-a tras, 4 oameni fiind ucişi prin împuşcare. O zi mai târziu, în Bucureşti au năvălit minerii chemaţi de Iliescu, precum şi alţi mii de cetăţeni din toată ţara, convocaţi de senatori şi deputaţi. Au urmat bătăi, arestări, jafuri şi devastare.

Bilanţul acelor zile de teroare s-a soldat cu uciderea prin împuşcare a patru persoane şi rănirea altor 18. De asemenea, 1.388 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.250 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.

Ceea ce face din Mineriadă unul dintre cele mai dureroase şi ruşinoase episoade ale istoriei contemporane este faptul că preşedintele ţării a asmuţit cetăţeni ai acestei ţări împotriva compatrioţilor lor. În plus, nu trebuie uitat că, potrivit martorilor vremii, armata dotată cu muniţie de război a tras împotriva populaţiei civile. Pe 13 iunie 1990, patru persoane au fost omorâte prin împuşcare iar alte 18 rănite.

Recomandăm şi Înregistrările video cu prestaţia lui Iliescu la Mineriadă, ascunse de TVR cât a fost preşedinte (Video)

25 de ani mai târziu, în data de 21 octombrie 2015, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost chemat la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul "Mineriada". A fost nevoie de încă un an şi aproape trei luni pentru ca Iliescu să devină din suspect, inculpat.

Pe 13 iunie 2017, Ion Iliescu a fost trimis finalmente în judecată de Parchetul Militar.

Un an şi jumătate mai târziu, Înalta Curte a dispus introducerea mai multor instituţii ale statului român ca părţi civilmente responsabile în dosarul Mineriadei. Printre ele Jandarmeria, Ministerul de Finanţe şi MAI.

"Înalta Curte s-a pronunţat pe cererile pe care le-am făcut de-a lungul timpului pentru introducerea părţilor civilmente responsabile, adică instituţiile statului: Statul român prin Ministerul Finanţelor, Ministerul Public, Ministerul de Interne, MApN, SRI, Jandarmeria, Şcoala de Poliţie de la Băneasa, Liga Minerilor din Valea Jiului şi continuatorul lui IMGB, Ministerul Economiei. Acestea vor răspunde în solidar cu inculpaţii pentru eventualele prejudicii. (...) În sfârşit, una dintre erorile din dosarul instrumentat de Parchet a fost parţial remediată pentru că părţile responsabile, adică autorităţile statului au fost introduse în dosar, lucru refuzat tot timpul de Parchetul Militar, trimiţând doar 14 persoane fizice în instanţă", a declarat la momentul respectiv, pentru Epoch Times, preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din România, Viorel Ene.

"Admite, în parte, cererile formulate având ca obiect introducerea în cauză de părţi responsabile civilmente Dispune introducerea în cauză a următoarelor părţi responsabile civilmente: 1. Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice; 2. Ministerul Afacerilor Interne; 3. Serviciul Român de Informaţii (SRI); 4. Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 5. Guvernul României; 6. Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 7. Ministerul Apărării Naţionale; 8. Ministerul Economiei; 9. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”; 10. Liga Sindicatelor Miniere Libere din Valea Jiului; 11. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 12. Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; 13. Societatea Comercială DOOSAN IMGB SA. Respinge toate celelalte cereri având ca obiect introducerea în cauză a părţilor responsabile civilmente. Având nevoie de timp pentru a delibera, stabileste pronunţarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată la data de 28.02.2019. Acordă termene de judecată în datele de 5, 6 şi 7 martie 2019", se precizează în decizia Înaltei Curţi.

Vă invităm să urmăriţi materialul video.