Veştea, atac dur la adresa lui Bolojan: Riscul este ca PNL să repete destinul politic al PNŢCD

Preşedintele Partidului Naţional Liberal şi apropiaţii săi anunţă că au decis ca parlamentarii noştri să voteze Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu. Un guvern practic monocolor PSD, cu câteva excepţii „tehnocrate”. Un guvern din care PNL lipseşte cu desăvârşire.

Această decizie vine, desigur, spre „bucuria” aleşilor noştri locali, lăsaţi încă o dată fără sprijinul politic şi guvernamental necesar pentru a-şi duce la bun sfârşit proiectele. Şi asta din cauza unei conduceri centrale care pare să îşi amintească de ei doar atunci când are nevoie de susţinere în şedinţele de partid sau de voturi în alegeri.

Am spus-o şi în şedinţa de astăzi: pentru administraţiile publice locale, anul acesta a fost unul extrem de dificil. Aprobarea întârziată a bugetului, incertitudinea privind investiţiile şi blocajele administrative au afectat numeroase comunităţi.

În administraţia locală, consecinţele deciziilor politice nu se măsoară în declaraţii şi conferinţe de presă, ci în investiţii amânate, proiecte blocate şi oportunităţi pierdute pentru cetăţeni.

În iunie, când premierul desemnat era un liberal, iar PNL avea o prezenţă consistentă în guvernul propus de acesta, domnul Bolojan şi apropiaţii săi se opuneau vehement, ameninţând inclusiv cu excluderea din partid a celor care susţineau menţinerea PNL la guvernare.

Pentru a se ajunge acum… unde?

În toate aceste luni de provizorat politic, gruparea Bolojan a avut o retorică extrem de agresivă la adresa PSD, prezentat drept principalul adversar politic, pe care PNL urma sa îl combată fără compromisuri.

Acum, aceeaşi grupare anunţă, cu o seninătate greu de explicat, că Guvernul PSD trebuie votat!

Dintr-odată, PSD nu mai reprezintă răul absolut. Ceea ce în urmă cu patru luni era catalogat drept „trădare”, susţinerea unui guvern condus de un liberal, cu miniştri liberali, a devenit brusc un act de „responsabilitate”, în condiţiile în care PNL este împins în afara guvernării.

Am atras atenţia de mai multă vreme că realitatea aritmeticii parlamentare nu poate fi ignorată, indiferent cine conduce partidul. Atunci când nu deţii o majoritate de peste 50%, negocierile şi compromisurile politice sunt inevitabile.

Tocmai de aceea, am susţinut inclusiv în şedinţa partidului că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline. Dar interesul PNL ar trebui să fie acela de a participa la guvernare, nu de a rămâne în afara ei.

Responsabilitatea politică nu poate fi invocată selectiv, în funcţie de cine propune guvernul sau de cine ocupă funcţia de prim-ministru.

O atitudine de tipul „dacă realitatea mă contrazice, cu atât mai rău pentru realitate”, pe care o regăsim în abordarea domnului Bolojan şi a celor din jurul său, reflectă o rigiditate politică profund contraproductivă.

Deciziile influenţate de orgolii personale, aşteptările nerealiste întreţinute de un cerc restrâns de apropiaţi şi sancţionarea celor care exprimă opinii diferite nu reprezintă dovezi de autoritate, ci indicii ale unui management politic deficitar.

Sunt membru al Partidului Naţional Liberal de 30 de ani. În tot acest timp am considerat că libertatea de opinie şi dreptul de a exprima o poziţie diferită sunt valori fundamentale ale unui partid liberal.

Meritocraţia nu poate însemna doar apropierea de conducerea centrală. Ea trebuie să însemne competenţă, rezultate, asumare şi capacitatea de a câştiga încrederea cetăţenilor.

Un lider autentic trebuie să aşeze interesele ţării şi ale partidului deasupra orgoliilor personale. Să construiască punţi de dialog, nu să transforme opiniile diferite în motive de sancţionare.

Este regretabil că s-au pierdut atâtea luni într-un moment în care România nu îşi permite să piardă nici măcar o săptămână. Iar costurile incertitudinii politice şi ale dificultăţilor economice sunt suportate de cetăţeni, administraţiile locale şi mediul de afaceri.

La fel de îngrijorătoare este situaţia PNL. Evoluţia partidului în sondajele de opinie şi slăbirea poziţiei sale politice ridică serioase semne de întrebare privind direcţia în care este condus.

PNL trebuie să îşi regăsească valorile, identitatea şi să identifice liderii capabili să ducă partidul la nivelul la care trebuie să se afle în alegerile din 2028.

Avem primari, preşedinţi de consilii judeţene şi aleşi locali care au demonstrat că ştiu să câştige alegeri şi să obţină rezultate concrete. Aceşti oameni trebuie ascultaţi şi respectaţi, nu marginalizaţi.

Din păcate, direcţia în care gruparea Bolojan conduce astăzi partidul riscă să împingă PNL către un declin politic major, cu consecinţe greu de reparat.

Riscul ca Partidul Naţional Liberal să repete destinul politic al PNŢCD nu mai poate fi tratat cu superficialitate.

PNL are nevoie de unitate, dar unitatea nu înseamnă unanimitate impusă. Are nevoie de disciplină, dar disciplina nu trebuie confundată cu tăcerea. Are nevoie de lideri puternici, dar puterea unui lider se măsoară prin capacitatea de a aduce oamenii împreună, nu prin numărul celor pe care reuşeşte să îi reducă la tăcere.

Iar întrebarea pe care trebuie să ne-o adresăm, cu toată responsabilitatea, este una cât se poate de simplă:

Asta ne dorim, colegi liberali? Acesta este viitorul pe care îl acceptăm pentru Partidul Naţional Liberal?