Vaccinul cu ARNm de la Pfizer produce "proteine aberante". Experţii sunt îngrijoraţi de evenimentele legate de autoimunitate

Ar putea exista o şansă de aproximativ 1 din 10 ca vaccinurile ARNm anti-Covid de la Pfizer să nu genereze proteine Spike, ci altceva, potrivit unui nou studiu realizat la Cambridge, ceea ce ridică îngrijorări în rândul experţilor cu privire la răspunsul autoimunitar.

Autorii studiului au constatat că, în 8% dintre cazuri, vaccinurile Pfizer sunt interpretate greşit, ceea ce duce la formarea unor proteine neintenţionate.

Această interpretare eronată este determinată în principal de modificarea de către Pfizer a instrucţiunilor ARNm.

"Lucrarea noastră prezintă atât o preocupare, cât şi o soluţie pentru acest nou tip de medicament", a declarat autorul principal Anne Willis în comunicatul de presă privind studiul.

Ne putem gândi la vaccinurile cu ARNm ca la un set de instrucţiuni folosite pentru a produce proteine Spike. Odată ce vaccinul intră în celulă, ribozomii interpretează instrucţiunile ARNm pentru a produce proteine, cum ar fi proteinele Spike.

În cazul în care instrucţiunile sunt interpretate greşit, se pot produce erori în proteina finală. Unele erori sunt minore, cum ar fi scrierea greşită a unui cuvânt într-un text, în timp ce altele sunt mai dăunătoare.

Această interpretare eronată se numeşte "frameshift", care apare atunci când una sau două baze ale ARNm sunt omise. Deoarece bazele ARNm sunt interpretate în seturi de trei, omiterea unei baze ar afecta toate secvenţele din aval, ceea ce ar duce la formarea de noi proteine.

"Frameshifting are ca rezultat producerea de proteine multiple, unice şi potenţial anormale (aberante)", a scris imunologul Jessica Rose în articolul său din Substack, în care a comentat studiul.

Pe când cea mai mare parte a ARNm care apare în mod natural conţine uridină, vaccinurile cu ARNm de la Pfizer folosesc N1-metilpseudouridină. Acest lucru face ca secvenţa de ARNm să fie mai rezistentă şi mai puţin predispusă la distrugerea de către sistemul imunitar. Faptul că Pfizer a optat pentru baze mai puţin frecvente ale ARNm este şi motivul pentru care unii oameni de ştiinţă numesc vaccinurile pe bază de ARNm drept ARN modificat.

Prin implementarea unor modificări suplimentare ale secvenţelor ARNm, autorii au reuşit să reducă şi mai mult numărul proteinelor supuse frameshifting-ului.

Deşi "nu există dovezi că proteinele aberante generate de vaccinarea Pfizer sunt asociate cu rezultate adverse, pentru utilizarea viitoare a tehnologiei ARNm este important ca designul secvenţei ARNm să fie modificat" pentru a reduce aceste schimbări, au concluzionat autorii.

Dintre vaccinurile testate, doar Pfizer are această problemă

În afară de erorile de frameshifting, modificarea N1-metilpseudouridinei poate, de asemenea, încetini şi întrerupe procesul ARNm în proteină, ceea ce poate duce la secvenţe de proteine mai mici decât cele aşteptate.

"În condiţii ideale, ribozomii transformă ARNm-ul vaccinului în proteina S [spike] ... Dacă maşina celulară (ribozomii) 'detectează' diferenţa [dintre uridină normală şi N1-metilpseudouridina], aceasta poate duce la blocarea sau transmiterea greşită", a scris Dr. Adonis Sfera, profesor clinic asistent de medicină la Universitatea Loma Linda, prin e-mail, pentru The Epoch Times.

În cadrul studiului, cercetătorii au inoculat mai întâi şoareci cu vaccinuri Pfizer şi AstraZeneca. Aceştia au constatat că vaccinurile Pfizer au avut o probabilitate semnificativ mai mare de a produce proteine supuse frameshifting-ului.

Cercetătorii au comparat apoi inoculările de vaccinuri la oameni, comparând 21 de participanţi care au luat vaccinul Pfizer cu 20 care au luat vaccinul AstraZeneca. Niciunul dintre participanţii la vaccinul AstraZeneca nu a avut o reacţie imunitară la proteinele obţinute din greşeli de interpretare, dar aproximativ o treime dintre participanţii la vaccinul Pfizer au avut reacţii.

Imunitatea greşit direcţionată şi autoimunitatea

Autorii au scris că niciunul dintre cei vaccinaţi de Pfizer nu a dezvoltat efecte adverse, dar au fost îngrijoraţi de consecinţele imunologice.

"Imunitatea direcţionată greşit are un potenţial uriaş de a fi dăunătoare", a declarat în comunicatul de presă imunologul Dr. James Thaventhiran, unul dintre autorii principali ai studiului. "Răspunsurile imune neintenţionate ar trebui să fie întotdeauna evitate".

Autorii nu au definit mai detaliat imunitatea direcţionată greşit, deşi aceasta descrie în general o reacţie în care sistemul imunitar al organismului vizează un lucru greşit.

În acest caz, poate însemna că, în loc să antreneze organismul să lupte împotriva proteinelor Spike, acesta este antrenat să lupte în schimb împotriva proteinelor care apar în mod nenatural, aşa cum a subliniat biologul nutriţionist norvegian Marit Kolby în postarea sa pe X.

În plus, unii experţi în sănătate sunt îngrijoraţi de faptul că aceste proteine unice pot creşte riscul ca o persoană să dezvolte tulburări autoimune.

Profesorul Vladimir Uversky, doctor în biologie moleculară la University of South Florida şi medicul Alberto Rubio-Casillas au ajuns la concluzia că autoimunitatea poate apărea dacă celulele imune încep să atace celulele care produc aceste proteine aberante.

"O proteină interpretată greşit poate [de asemenea] semăna cu o proteină umană şi poate declanşa formarea de anticorpi", a adăugat Dr. Sfera.

Autoimunitatea apare atunci când sistemul imunitar atacă ţesuturile proprii. Aceasta poate apărea timp de mulţi ani înainte ca simptomele să se manifeste.

Rezultatele studiului realizat de imunologul Aristo Vojdani sugerează că proteinele Spike au potenţialul de a provoca reacţii încrucişate - ceea ce înseamnă că organismul ţinteşte accidental ţesutul propriu în lupta împotriva altor agenţi patogeni - cu peste 20 de ţesuturi umane diferite, deoarece au asemănări structurale cu proteinele umane.

Producţia acestor proteine şi peptide aberante poate, de asemenea, să crească riscurile de cancer ale unei persoane, au adăugat Uversky şi doctorul Rubio-Casillas într-un e-mail pentru The Epoch Times.

S-a demonstrat că celulele de melanom induc proteine cu schimbare de cadre pentru a scăpa de detectarea imunitară.

"În opinia noastră, există posibilitatea ca, în timpul interpretării ARNm din vaccinurile COVID-19, proteinele aberante generate în timpul frameshifting-ului să activeze mecanisme de supravieţuire care le imită pe cele dezvoltate de celulele canceroase pentru a scăpa de supravegherea imunitară", au adăugat cei doi.

Proteine necunoscute din organism

Cercetătorii nu cunosc în prezent structura sau secvenţa noilor proteine formate.

Autorii au identificat în studiu că una dintre proteinele detectate era o proteină himeră - una formată prin îmbinarea a două sau mai multe gene care iniţial erau destinate unor proteine separate. Proteina himeră era similară din punct de vedere structural cu proteinele umane, ceea ce ar putea induce răspunsuri autoimune.

"Desigur, nimeni nu ştie cu siguranţă că observaţiile sunt legate de prejudicii, dar faptul că din punct de vedere teoretic ar putea fi şi că autorităţile de reglementare par dezinteresate să investigheze o astfel de posibilitate ar trebui să fie o preocupare uriaşă a tuturor", a declarat pentru The Epoch Times medicul şi avocatul Jonathan Engler, copreşedinte al Health Advisory and Recovery Team (HART). HART este un grup britanic de experţi academici care împărtăşesc preocupările legate de recomandările legate de COVID-19.

"Ar trebui subliniat faptul că ... articolul ... a fost trimis spre publicare în urmă cu aproape un an şi, probabil, munca a fost efectuată cu câteva luni înainte de acel moment. În plus, cercetătorii nu erau nişte academicieni cu jumătate de normă de la o universitate de gradul trei", a adăugat el.

Design defectuos

Engler a spus că faptul că injecţiile cu ARNm pot fi interpretate greşit este un defect de proiectare. Alţi experţi nu sunt de acord.

"Oamenii sunt hotărâţi să facă din ţânţar armăsar", a afirmat Edward Nirenberg, un editor medical, care a criticat îngrijorările legate de studiu într-o postare pe X.

"Frameshift-urile sunt evenimente neobişnuite, dar care apar în mod natural, de exemplu, în infecţiile virale ...Acestea dau naştere la produse proteice care pot fi, de asemenea, vizate de sistemul imunitar".

Totuşi, autorii studiului au subliniat, în comunicatul de presă, că secvenţa sintetică de ARNm utilizată în vaccin a fost "predispusă la erori".

Pfizer nu a răspuns la solicitările de comentarii.