Utilizatorii de medicamente GLP-1 semnalează că li se desprind unghiile

Când începi să iei un medicament şi observi ceva diferit la corpul tău, s-ar putea să-ţi pui întrebarea: oare medicamentul este de vină? Şi modificările la nivelul unghiilor ar putea da naştere la această întrebare.

Într-un studiu recent, cercetătorii care au analizat medicamentele pe bază de GLP-1 utilizate în tratamentul obezităţii şi al diabetului de tip 2 au dorit să afle dacă problemele la unghii erau mai frecvente în rândul persoanelor care le luau, potrivit ScienceAlert.

Se pare că studiul lor, realizat pe un eşantion de 1.904 de persoane din patru ţări, a evidenţiat o diferenţă.

Desprinderea unghiilor a fost semnalată de 39% dintre utilizatorii de GLP-1, comparativ cu 9% dintre persoanele cu diabet de tip 2 sau obezitate care nu luaseră niciodată aceste medicamente.

Cu toate acestea, aproximativ jumătate dintre utilizatorii medicamentelor au raportat probleme cu unghiile înainte de începerea tratamentului.

Rezultatele au fost prezentate la Congresul Academiei Europene de Dermatologie şi Venereologie (EADV) din 2026, desfăşurat la Viena.

Cercetătorii au comparat 575 de utilizatori de GLP-1 cu 1.329 de persoane cu diabet de tip 2 sau obezitate care nu luaseră niciodată aceste medicamente, recrutaţi din Franţa, Statele Unite, Brazilia şi Mexic.

Conform unui comunicat de presă al EADV, 66% dintre utilizatori au raportat cel puţin o afecţiune a unghiilor, comparativ cu 53% din grupul de control. Decolorarea unghiilor a fost raportată de 46% dintre utilizatorii de GLP-1, faţă de 17% din grupul de control.

"Constatările noastre arată o asociere clară, dar subliniază totodată un aspect important", afirmă autorul studiului, Charles Taïeb, directorul general al European Market Maintenance Assessment.

"Nu tot ceea ce se întâmplă în timpul tratamentului cu GLP-1 este neapărat cauzat de tratamentul în sine".

Studiul s-a bazat pe descrierile simptomelor făcute de participanţi. A fost un studiu transversal, care a surprins experienţele acestora la un moment dat, în loc să îi urmărească pe parcursul tratamentului prin examinări dermatologice standardizate. Asta înseamnă că nu se poate stabili cu certitudine că medicamentele au provocat aceste modificări.

Nici amploarea desprinderii unghiilor descrisă în studiu nu este clară. Cercetătorii nu au specificat dacă aceasta se referă la separarea parţială de patul unghial, la pierderea completă a unghiei sau la ambele, iar informaţiile disponibile în prezent nu fac distincţie între unghiile de la mâini şi cele de la picioare.

În general, separarea plăcii unghiei de patul unghial se numeşte onicoliză. DermNet explică faptul că aceasta poate afecta degetele de la mâini sau de la picioare şi poate avea mai multe cauze, inclusiv leziuni, boli de piele şi infecţii. Aceste informaţii generale nu stabilesc ce afecţiuni au prezentat participanţii la acest studiu.

Prin urmare, cifra de 39% nu ar trebui interpretată ca o dovadă că aproape patru din zece utilizatori şi-au pierdut complet unghiile. De asemenea, aceasta nu estimează şansa unui pacient nou de a dezvolta această problemă după începerea tratamentului.

Cercetătorii au luat în considerare afecţiunile dermatologice şi deficienţele nutriţionale atunci când au analizat rezultatele. Unele asocieri s-au atenuat, dar desprinderea unghiilor şi decolorarea acestora au rămas de aproximativ două până la trei ori mai frecvente în rândul utilizatorilor, potrivit comunicatului.

Nu sunt furnizate estimările exacte ajustate şi intervalele de încredere. Fără acestea, precizia acestor comparaţii nu poate fi evaluată doar pe baza comunicatului.

Echipa a examinat, de asemenea, pierderea în greutate. Diferenţele au rămas semnificative din punct de vedere statistic atunci când analiza s-a concentrat asupra participanţilor care au slăbit, sugerând că pierderea în greutate, în sine, ar putea să nu explice rezultatele. Totuşi, acest lucru nu demonstrează un efect direct asupra unghiilor.

Un studiu complementar care a implicat aceiaşi participanţi a examinat simptomele la nivelul părului şi scalpului, sporind interesul pentru posibile legături între căile GLP-1 şi căderea părului.

O cădere neobişnuită a părului a fost raportată de 50% dintre utilizatori, faţă de 34% din grupul de control. Reducerea volumului sau a densităţii părului a afectat 42%, faţă de 19%.

În rândul utilizatorilor, căderea părului a fost de obicei însoţită de simptome la nivelul scalpului, precum mâncărime, roşeaţă sau descuamare.

Autorul studiului şi dermatologul Bruno Halioua, de la Societe Française des Sciences Humaines sur la Peau (SFSHP), sugerează că acest tipar ar putea depăşi cadrul căderii de păr observate de obicei după o pierdere rapidă în greutate şi ar putea implica inflamaţie.

Constatările privind părul provin de la acelaşi grup de persoane, astfel încât acestea nu reproduc în mod independent rezultatele referitoare la unghii. În schimb, ele oferă o altă perspectivă asupra simptomelor raportate în cadrul acestui eşantion.

Dacă se observă tipare similare şi în alte populaţii şi cât de des apar problemele după începerea tratamentului rămân întrebări care trebuie rezolvate prin cercetare.

Comunicatul nu precizează ce medicamente pe bază de GLP-1 au luat participanţii şi nu oferă rezultate pentru niciun medicament specific. Prin urmare, rezultatele nu pot stabili un efect asupra unghiilor legat de un anumit medicament.

Comunicatul citează prezentările de la conferinţe ca surse pentru ambele studii şi nu face referire la un articol publicat care să le prezinte.

Studiul privind unghiile a fost realizat cu sprijinul instituţional al Laboratoarelor DUCRAY, parte a Grupului Pierre Fabre, care dezvoltă produse dermatologice şi de îngrijire a părului.

Cercetătorii intenţionează acum să urmărească pacienţii încă de la începutul tratamentului. Examinările dermatologice standardizate şi monitorizarea biologică ar putea ajuta la stabilirea momentului în care apar modificările, a factorilor care contribuie la acestea şi a caracterului lor reversibil.

Halioua descrie aceste modificări ca fiind frecvente şi, de obicei, benigne. Pentru persoanele care observă modificări ale unghiilor, căderea părului sau mâncărimi şi înroşirea scalpului, sfatul său este să discute aceste simptome cu medicul lor, în loc să întrerupă tratamentul pe cont propriu.