Un contraceptiv hormonal utilizat pe scară largă este asociat cu riscul unei tumori cerebrale rare

Contracepţia hormonală a permis a milioane de femei din întreaga lume să îşi gestioneze ciclul menstrual şi să îşi controleze viitorul reproductiv.

Dar, ca în cazul oricărui medicament, există atât avantaje, cât şi dezavantaje pe care medicii şi pacientele trebuie să le ia cu atenţie în considerare.

Deşi dovezi solide sugerează că metodele hormonale de contracepţie oferă numeroase beneficii, unii oameni de ştiinţă susţin că există riscuri potenţiale, precum depresia sau accidentul vascular cerebral, care au fost „abordate insuficient”.

Potrivit unui studiu publicat în Science Alert, o problemă îngrijorătore care apare în mod repetat în studiile observaţionale de populaţie din întreaga lume este apariţia unei tumori cerebrale rare, dar tratabile, numită meningiom.

Cercetătorii de la Agenţia Daneză pentru Medicamente au analizat acum 25 de ani de date medicale din Danemarca, acoperind aproximativ trei milioane de femei, pentru a clarifica această legătură.

Rezultatele lor au fost publicate în JAMA Network Open.

Acest studiu naţional este primul de acest fel care arată că doar anumite tipuri de contraceptive sunt într-adevăr asociate cu acest tip de tumoră.

Deşi riscul relativ raportat de studiu este modest, iar riscul absolut este probabil foarte mic, este important ca această asociere să fie investigată în continuare.

Contraceptivul injectabil medroxiprogesteron (denumire comercială Depo-Provera) a prezentat cea mai puternică asociere cu meningiomul, cu o creştere relativă a riscului de aproximativ patru ori.

Potrivit studiului danez, există asocieri mai slabe în cazul contraceptivelor orale combinate şi al pilulei doar cu progestativ („mini-pilula”), cu o creştere relativă a riscului de 1,5 ori.

Este important de subliniat că aceste riscuri au persistat doar în perioada în care participantele utilizau în mod activ contraceptive. În general, riscul crescut pare să dispară în decurs de cinci ani după întreruperea administrării unui progestativ contraceptiv.

„Deşi o creştere relativă de patru ori a riscului pare foarte mare, riscul absolut de meningiom este mic”, explică epidemiologul oncolog Paul Pharoah, de la Cedars-Sinai Health Sciences University din Statele Unite.

El explică faptul că aproximativ cinci femei din 1.000 vor dezvolta un meningiom de-a lungul vieţii.

Acest număr creşte doar la şase femei din 1.000 în rândul celor care utilizează medroxiprogesteron între vârstele de 25 şi 44 de ani.

„Aceste creşteri foarte mici ale riscului trebuie puse în balanţă cu beneficiile diferitelor forme de contracepţie. Este important ca femeile să nu înceteze utilizarea pilulelor contraceptive fără a consulta medicul”, spune Pharoah.

Nu doar că meningioamele sunt tumori rare, dar atunci când apar, ele sunt benigne în aproximativ 90% dintre cazuri.

Totuşi, în anumite situaţii, aceste tumori pot provoca convulsii şi tulburări cognitive, motiv pentru care sunt tratate cu seriozitate. Meningioamele sunt de obicei îndepărtate chirurgical sau tratate prin radioterapie.

Din 2024, mii de femei care susţin că au fost diagnosticate cu un meningiom intracranian după administrarea injecţiilor Depo-Provera au intentat procese împotriva companiei Pfizer.

În decembrie 2025, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) a aprobat o nouă etichetare pentru acest contraceptiv injectabil, care avertizează utilizatoarele asupra unei posibile legături cu meningioamele.

Obstetricianul şi ginecologul Gino Pecoraro, de la University of Queensland din Australia, recunoaşte că, deşi femeile care folosesc anumite forme de contracepţie pot avea un risc foarte uşor crescut de meningiom, există şi riscuri asociate neutilizării contracepţiei.

Pecoraro subliniază, de exemplu, că „în Australia, sarcina este asociată cu o rată a mortalităţii materne de 6,6 la 100.000 de naşteri, în timp ce rata de supravieţuire la cinci ani după diagnosticul de meningiom depăşeşte 90%”.

Deşi nu se cunoaşte cauza exactă a meningioamelor, există motive întemeiate să se creadă că hormonii precum progesteronul joacă un rol.

În Statele Unite şi în Danemarca, femeile au o probabilitate de peste două ori mai mare decât bărbaţii de a fi diagnosticate cu meningiom.

Mai mult, meningioamele tind să crească mai rapid în timpul sarcinii sau atunci când pacienta urmează tratamente care conţin substanţe ce imită progesteronul.

„Ştim de câţiva ani că expunerea la doze mari din anumite medicamente pe baza de progesteron creşte riscul de meningiom”, a declarat endocrinologul specializat în reproducere Channa Jayasena, de la Imperial College London, pentru Science Media Center.

„Meningioamele sunt tumori ale membranelor care învelesc creierul. Cele mai multe dintre ele au receptori care pot «asculta» progesteronul din organism, astfel încât este plauzibil ca orice medicament cu efect asemănător progesteronului să poată creşte uşor riscul.”

Progestativele sunt compuşi sintetici care imită hormonul natural progesteron. Ele sunt utilizate în unele contraceptive injectabile, dispozitive intrauterine (DIU), pilule contraceptive combinate şi pilule doar cu progestativ, denumite uneori „mini-pilule”.

De ani de zile, oamenii de ştiinţă suspectează că acest hormon ar putea fi asociat cu meningioamele; cu toate acestea, studiile anterioare au oferit rezultate contradictorii.

Adesea, aceste analize nu au făcut diferenţa între utilizarea curentă şi utilizarea anterioară a contraceptivelor, iar acest lucru ar putea explica rezultatele neconcludente.

Potrivit acestor noi analize ale datelor din Danemarca, riscul pare să dispară după întreruperea utilizării contraceptivelor.

Ginecologul Melanie Davies, care nu a participat la studiul actual, afirma că această nouă cercetare confirmă existenţa unei asocieri între progestative şi unele tumori cerebrale.

Cu toate acestea, ea adaugă că, deoarece meningiomul este o afecţiune foarte rară, aceste rezultate „nu ar trebui să descurajeze femeile să utilizeze progestative, care reprezintă tratamente hormonale eficiente pentru afecţiuni debilitante şi sunt potrivite pentru multe femei care au nevoie de contracepţie”.

Jayasena subliniază, de asemenea, că studiul nu a analizat terapia de substituţie hormonală (HRT), care utilizează doze mult mai mici de progesteron şi care, „prin urmare, nu este de aşteptat să crească riscul de meningiom”.

„Prin urmare”, subliniază el, „aceste rezultate nu se aplică femeilor care urmează terapie de substituţie hormonală.”

O investigaţie privind asocierea dintre progestative şi meningioame este în prezent în desfăşurare la Agenţia Europeană pentru Medicamente.

„Medicii prescriptori ar trebui, cu siguranţă, să fie conştienţi de această asociere. Aceasta reprezintă încă o dovadă a importanţei unor consultaţii adecvate privind contracepţia, în cadrul cărora medicii şi pacientele discută despre riscurile şi beneficiile diferitelor metode contraceptive înainte de prescrierea sau recomandarea unui contraceptiv”, susţine Pecoraro.

Femeile care au suferit tumori cerebrale după administrarea acestor injecţii susţin că pacientele ar trebui avertizate cu privire la posibilele riscuri.