Trump o acuză pe aliata sa Giorgia Meloni de lipsă de curaj pentru că nu s-a alăturat atacurilor SUA asupra Iranului

Donald Trump a lansat marţi un atac la adresa uneia dintre cele mai apropiate aliate ale sale, spunând că prim-ministra italiană Giorgia Meloni a dat dovadă de lipsă de curaj prin faptul că nu s-a alăturat SUA în atacarea Iranului.

„Sunt şocat de ea. Am crezut că are curaj, dar m-am înşelat”, a spus preşedintele american într-un interviu acordat ziarului italian Corriere della Sera.

Atacul a venit în contextul în care Meloni a declarat că guvernul său de extremă dreapta va suspenda reînnoirea automată a acordului de cooperare în domeniul apărării cu Israelul „în lumina situaţiei actuale”.

„Giorgia Meloni nu vrea să ne ajute în război. Sunt şocat. Le place oamenilor faptul că preşedintele vostru nu face nimic pentru a obţine petrolul [din Iran]? Îi place? Nu-mi pot imagina”, a spus Trump, potrivit The Guardian.

Tensiunile dintre Italia şi SUA s-au intensificat în ultimele zile după criticile lui Trump la adresa Papei Leon, marcând o schimbare dramatică în relaţiile dintre preşedintele american şi Meloni, a căror alianţă politică şi relaţie personală fuseseră mult timp asumate deschis – lidera italiană afirmând mai devreme în acest an că spera ca acesta să primească într-o zi Premiul Nobel pentru Pace.

Trump a spus că nu crede că pontiful născut la Chicago „face o treabă foarte bună”, sugerând totodată că ar trebui „să înceteze să facă pe plac stângii radicale”.

Meloni a criticat declaraţiile lui Trump la adresa papei, calificându-le drept „inacceptabile”. Ea a adăugat că nu s-ar simţi confortabil într-o societate în care liderii religioşi ar fi aşteptaţi să urmeze direcţia liderilor politici.

„Ea este cea care este inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară şi ar distruge Italia în două minute dacă ar avea ocazia”, a replicat Trump.

În ciuda tensiunilor diplomatice, Meloni a descris Washingtonul drept un „aliat prioritar”. Dar, a adăugat ea, alianţele necesită sinceritate: „Când eşti prieten, în special aliat strategic, trebuie să ai şi curajul să spui când nu eşti de acord.”

Guvernul Italiei a intrat într-o fază turbulentă în ultimele zile după înfrângerea sa într-un referendum privind justiţia susţinut de Roma. Potrivit mai multor analişti, rezultatul a reprezentat mai puţin o respingere a propunerii în sine şi mai mult un vot general de neîncredere în conducerea lui Meloni.

Premierul italian s-a confruntat cu critici tot mai intense, inclusiv din partea unor segmente ale propriului electorat, în legătură cu apropierea sa de Trump şi reticenţa de a condamna deschis acţiunile Israelului.

Reacţia negativă vine într-un moment de îngrijorare tot mai mare în rândul publicului italian cu privire la implicaţiile mai largi ale conflictului, în special temerile legate de consecinţele economice. Îngrijorările s-au intensificat în ultimele săptămâni din cauza perturbărilor în aprovizionarea globală cu energie, blocada de facto a Strâmtorii Ormuz contribuind la o creştere accentuată a preţurilor la motorină.

„Este o repoziţionare. Se teme că o parte semnificativă a electoratului, chiar şi din zona de centru-dreapta, va deveni foarte critică faţă de Trump şi Netanyahu şi faţă de efectele acestui război asupra Iranului asupra economiei”, a declarat Lorenzo Castellani, cercetător în cadrul Universităţii Luiss din Roma, pentru Reuters.

Trump pare să piardă sprijinul aliaţilor europeni pe măsură ce războiul din Iran escaladează, scoţând la iveală fisuri în cadrul NATO. El a numit anterior alianţa un „tigru de hârtie” după ce membrii au ignorat apelurile pentru sprijin militar în Strâmtoarea Ormuz.

Preşedintele SUA a ameninţat, de asemenea, cu consecinţe pentru ţări precum Spania, inclusiv retragerea trupelor, şi a acuzat aliaţi precum Regatul Unit că nu „fac suficient”, spunând că „abandonează” SUA. El a adăugat că cei care nu sunt dispuşi să sprijine Washingtonul ar trebui „să-şi procure propriul petrol”.

Pe lângă tensiunile tot mai mari cu Washingtonul, relaţiile dintre Italia şi Israel riscă, de asemenea, să se deterioreze după decizia Romei de a suspenda memorandum-ul privind cooperarea în domeniul apărării. În 2003, Italia şi Israelul au început să-şi extindă relaţiile de apărare prin acorduri de armament, schimb de tehnologie şi proiecte industriale comune.

Memorandumul, care a reglementat cooperarea în domeniul apărării între cele două ţări, a fost semnat oficial în aprilie 2016 şi a oferit un cadru pentru schimburi militare şi colaborare tehnologică, fiind anterior reînnoit automat la fiecare cinci ani.

Decizia Giorgiei Meloni marchează pentru prima dată când guvernul său intervine direct pentru a opri acordul, în ciuda lunilor de critici în creştere privind conduita Israelului şi presupusele încălcări ale dreptului internaţional. Până acum, prim-ministra italiană îşi limitase reacţia la condamnarea unor incidente specifice, inclusiv lovituri israeliene care au afectat biserici şi trupe italiene aflate în misiunea ONU de menţinere a păcii în Liban, continuând totodată să apere cadrul general al cooperării bilaterale.

Ambasadorul Italiei în Israel, Luca Ferrari, a fost convocat de Ministerul israelian de Externe după ce şeful diplomaţiei italiene, Antonio Tajani, în timpul unei vizite la Beirut, a condamnat raidurile aeriene israeliene care au provocat mii de victime în Liban de la începutul lunii martie.

Cu doar câteva zile înainte, Tajani îl convocase la rândul său pe ambasadorul israelian după un incident în sudul Libanului în care forţele israeliene au tras focuri de avertisment în apropierea pacificatorilor ONU italieni, unul dintre proiectile căzând la câţiva metri de un soldat.