Sute de români deportaţi din Germania. Li s-au tăiat ajutoarele sociale după ce au fost prinşi că le luau prin fraudă
Mai multe oraşe din Germania au revocat ajutoarele sociale pentru cetăţeni români şi bulgari, printre care Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund şi Hagen care se confruntă cu problema imigraţiei din Europa de Sud-Est, arată o investigaţie Westdeutscher Rundfunk, compania publică de radio şi televiziune din landul german Renania de Nord-Westfalia, şi Bild.
Autorităţile germane au anulat anul trecut beneficiile sociale pentru 1.181 de imigranţi bulgari şi români şi au impus obligaţia de a părăsi ţara.
Doar în Hagen, cu aproape 200 de mii de locuitori, trăiesc 7.000 de imigranţi din România şi Bulgaria, mulţi dintre ei romi. Peste jumătate dintre aceştia, adică 55%, sunt clienţi ai centrelor de muncă. Acest lucru costă oraşul Hagen în jur de zece milioane de euro pe an, estimează noul primar al oraşului Hagen, Dennis Rehbein.
Rehbein subliniază că migraţia orientată exclusiv spre accesarea sistemului social provoacă nemulţumiri generale: „Avem nevoie de imigranţi activi pe piaţa muncii, nu de fraudări intenţionate în sistemele de ajutor”.
Problema fraudelor sociale şi a migraţiei este discutată intens în Germania. Coaliţia de guvernare doreşte acţiuni împotriva grupurilor organizate care exploatează sistemele de ajutor social.
Un investigator a dezvăluit, anul trecut, cele mai frecvente metode de fraudă socială din Germania, în care sunt implicate clanuri criminale Europa de Est, „din România şi din Bulgaria”. El a menţionat 5 tipuri principale de fraudă socială: în domeniul îngrijirii, legate de locuinţe, falsificarea situaţiei financiare, frauda cu identitatea şi manipularea scorului de credit.
„Membrii clanurilor criminale sunt conştienţi că pot jefui miliarde din sistemul social, iar pedepsele pentru acest lucru sunt relativ mici. Jaful armat se pedepseşte cu minimum 5 ani de închisoare, în timp ce frauda socială se soldează, în mod ideal, doar cu o amendă”, a declarat investigatorul.
Imigranţii din sud-estul Europei înregistrează o afacere în Germania. Aceştia pretind că lucrează pentru o sumă mică, adesea în jur de 300 de euro. Deoarece această sumă nu este suficientă pentru a trăi, au dreptul la un supliment de stat. Acest lucru le asigură alocaţia de cetăţean şi alte beneficii pentru ei şi familiile lor. Practic, aceasta înseamnă că banii ies din sistemul de asigurări sociale, chiar dacă ei nu au un loc de muncă real.
Trucul cu aparatul de sloturi. Aparatele de slot şi mesele de jocuri sunt manipulate astfel încât banii introduşi să nu fie înregistraţi integral. Acest lucru permite evaziunea fiscală cu veniturile. Clanurile criminale pot câştiga mai mult din sălile de jocuri decât din traficul de droguri, afirmă investigatorul german.
Trucul casei de marcat. O problemă majoră, potrivit anchetatorului, sunt „fondurile negre din baruri, ceainării ori cafenele, unde casa de marcat este întotdeauna stricată, iar cel puţin jumătate din venituri sunt colectate în numerar şi nu sunt contabilizate”. Aici nu numai că are loc evaziune, dar se spală şi bani.
Trucul companiei. În familiile extinse, este o practică obişnuită ca aproape toţi membrii să primească beneficii sociale. Doar un membru este înregistrat ca „angajat oficial”. Afacerile, vânzările şi proprietăţile imobiliare sunt apoi înregistrate pe numele lui. În acest fel, banii circulă legal prin registre, în timp ce restul familiei continuă să primească beneficii de asigurări sociale sau alte beneficii.
Trucul imobiliar. Fondurile obţinute de clanurile din România şi din Bulgaria sunt adesea folosite pentru achiziţionarea de proprietăţi imobiliare prin intermediul unor persoane de faţadă. Clanurile cumpără din ce în ce mai mult case în cartiere bune, poate ca economii pentru pensie – cu bani furaţi de la contribuabili,explică anchetatorul.
Trucul cu maşinile. Escrocii cumpără companii cu date SHUFA solide. Ei închiriază vehicule de serviciu care, de fapt, nu au nicio legătură cu compania. Aceste maşini, de obicei scumpe, precum Mercedes-ul AMG, pot fi apoi folosite de membrii clanurilor criminale care primesc beneficii sociale şi nu şi-ar putea permite niciodată oficial astfel de maşini.
Trucul bunurilor de lux. Clanurile exploatează, de asemenea, lacunele legale când vine vorba de maşini, ceasuri şi genţi de mână. Maşinile de lux sunt aduse în familie prin intermediul companiilor de leasing sau închiriere. Oficial, acestea sunt „închiriate doar pentru o zi”, dar în practică, sunt utilizate permanent. Pentru ceasurile scumpe, actele de proprietate apar sub alte denumiri. Pe aşa numită „stradă a muncitorilor” din Dortmund, zilieri din Balcani îşi oferă serviciile la preţuri de dumping.
