Summit online de sprijin al Ucrainei. Ţări europene dar şi Australia, Canada şi Noua Zeelandă au luat parte

Keir Starmer l-a acuzat sâmbătă pe Vladimir Putin de tergiversarea acordului de încetare a focului cu Ucraina, în timp ce presiunea internaţională a crescut asupra preşedintelui rus pentru a intra în discuţii.

Prim-ministrul a declarat că există o limită a timpului în care Putin poate tergiversa, după ce a convocat un summit virtual cu alţi 29 de lideri internaţionali care au convenit să treacă planurile pentru o forţă de menţinere a păcii la o „fază operaţională”.

Starmer a declarat că şefii militari se vor întâlni joi la Londra pentru „a pune în aplicare planuri puternice şi robuste pentru a sprijini un acord de pace şi a garanta securitatea viitoare a Ucrainei”.

Printre cei care au luat parte la summitul virtual s-au numărat preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Ulterior, Starmer a declarat că au fost luate „noi angajamente” atât cu privire la menţinerea păcii, cât şi la înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei.

„Mai devreme sau mai târziu, el va trebui să vină la masa şi să se angajeze în discuţii serioase”, a declarat prim-ministrul.

„Aşa că acesta este momentul: lăsaţi armele să tacă, lăsaţi atacurile barbare asupra Ucrainei să înceteze odată pentru totdeauna şi acceptaţi o încetare a focului acum.”

Pe lângă naţiunile europene, liderii Australiei, Canadei şi Noii Zeelande s-au alăturat, de asemenea, apelului, la fel ca secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea de sâmbătă a urmat unei săptămâni intense de diplomaţie în care oficialii americani şi ucraineni au convenit asupra unei propuneri de încetare necondiţionată a focului pentru 30 de zile, care a fost prezentată Rusiei.

Însă Kremlinul s-a opus până acum acestui acord, afirmând că ar fi de acord cu o încetare a focului numai dacă Ucraina ar accepta, de asemenea, să renunţe la obiectivul său de a adera la NATO şi ar ceda o parte din teritoriul său Rusiei.

La Kiev, Zelenski a declarat că Rusia încearcă să câştige timp pentru a putea obţine o poziţie militară mai puternică înainte de orice încetare a focului.

„Cred că întârzierea procesului se datorează exact motivelor menţionate. Ei doresc să îşi îmbunătăţească situaţia pe câmpul de luptă”, a declarat Zelenski unui grup de jurnalişti în cadrul unui briefing la administraţia prezidenţială.

El a declarat că Ucraina şi-a arătat disponibilitatea de a accepta propunerile SUA pentru o încetare temporară a focului în timpul căreia ar putea fi discutate condiţiile pentru un acord mai durabil, aşa cum s-a convenit săptămâna trecută în cadrul discuţiilor din Arabia Saudită.

„Astăzi, Putin este cel care nu este de acord cu ceea ce a propus [Donald] Trump”, a spus el.

Zelenski a declarat că încercările Rusiei de a impune condiţii pentru încetarea focului ar trebui să fie respinse din start.

„Aceasta este o încetare a focului pentru 30 de zile; nu este pentru totdeauna, este vorba de 30 de zile, în timpul cărora toate părţile au şansa de a-şi demonstra dorinţa de a pune capăt războiului”, a spus el.

Deşi este clar că orice potenţial acord ar cere probabil Ucrainei să accepte controlul de facto al Rusiei asupra unor teritorii ucrainene, el a exclus cedarea formală a oricărui teritoriu Rusiei.

„Poziţia noastră este că nu recunoaştem teritoriile ucrainene ocupate ca fiind ruseşti în niciun caz”, a spus el. Zelenski a calificat problema teritorială drept complexă şi a declarat că aceasta ar trebui „rezolvată mai târziu, la masa negocierilor”.

Scriind în Observer, ministrul britanic de externe, David Lammy, l-a ironizat, de asemenea, pe Putin, spunând că a fost pus în dificultate de acordul Ucrainei pentru o încetare a focului şi de demersurile, conduse de preşedintele american, Donald Trump, de a pune capăt conflictului.

„Propunerea pentru o încetare a focului este, prin urmare, un test. El nu poate spune pur si simplu că este gata să pună capăt acestui război - trebuie să o dovedească”.

Lammy, care a participat la o reuniune a miniştrilor de externe din G7 în Canada săptămâna trecută, a declarat că grupul de naţiuni cunoscut sub numele de „coaliţia celor dispuşi” a fost determinat să creeze condiţiile „care garantează că Rusia nu se întoarce pentru [a obţine n.n.] mai mult”.

Referindu-se la garanţia de securitate pe care aceste naţiuni intenţionează să o ofere, Lammy a adăugat: „Pentru a fi credibilă, aceasta are nevoie de sprijinul SUA. Dar Marea Britanie şi aliaţii noştri recunosc că cea mai mare parte a contribuţiei trebuie să vină din partea europenilor”.

Întrebat dacă a discutat cu omologii săi despre confiscarea activelor ruseşti, Starmer a declarat că a fost pe ordinea de zi, dar a adăugat că a fost „o chestiune complicată”.

Între timp, atât Rusia, cât şi Ucraina au lansat atacuri cu drone peste noapte, fiecare raportând că peste 100 de drone inamice au intrat în spaţiile lor aeriene respective.