Statutul parlamentarilor, declarat neconstituţional. Ce urmează

Una dintre modificările aduse recent de senatori şi deputaţi la Statutul parlamentarilor a fost declarată neconstituţională miercuri, după ce a fost examinată de magistraţii de la Curtea Constituţională. Sesizarea privind neconstituţionalitatea Statutului parlamentarilor, în forma în care a fost adoptat recent, a fost făcută de PDL şi PPDD. Reprezentanţii celor două partide au atras atenţia asupra legalităţii măsurii de a majora de la 15 la 45 de zile termenul în care un ales poate contesta un raport al ANI în cazul unei decizii de incompatibilitate.

După ce Statutul a fost declarat neconstituţional, actul urmează să se întoarcă în Parlament pentru a fi modificat astfel încât să respecte legea.

Sesizarea celor de la PDL şi PPDD a fost depusă pe 14 februarie la Curtea Constituţională şi a fost semnată de 25 de parlamentari, dintre care 24 ai PDL şi unul de la PPDD.

"Am depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse ieri (13 februarie - n.r.), în şedinţa Parlamentului, Statutului parlamentarilor. În principal, este vorba despre un termen care este în afara normelor constituţionale, un termen de 45 de zile pe care modificarea la Statut îl introduce, termen în care un parlamentar poate să conteste un raport venit de la ANI şi care ar determina în mod obişnuit demisia parlamentarului respectiv", a afirmat liderul grupului parlamentar al PDL din Senat, Cristian Rădulescu.

A fost invocată o prevedere din Constituţie

Cei de la PDL au explicat că în dreptul românesc şi cel internaţional nu există un termen de 45 de zile, ci unul de 15 zile, aşa cum era stipulat şi până să fie aprobată modificarea Statutului. Democrat-liberalii au invocat articolul 16 din Constituţie, care prevede ca în România nu există privilegii şi că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi că nimeni nu este deasupra legii, aşa că nici parlamentarii nu pot beneficia de termene mai lungi faţă de cele aplicate cetăţenilor de rând.

"Pe de altă parte, la articolul 21 referitor la principiile Dreptului în România, se specifică că părţile în România au dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil. Or, iată că se introduce un termen mult mai lung decât în speţele obişnuite şi pentru cetăţenii obişnuiţi, un termen de 45 de zile care nu este rezonabil", a afirmat Rădulescu.

Camera Deputaţilor şi Senatul au aprobat, pe 13 februarie, cu 298 de voturi "pentru", 101 voturi "împotrivă" şi 36 de abţineri, raportul privind cererea transmisă de preşedintele Traian Băsescu de reexaminare a Statutului parlamentarilor. Comisia parlamentară pentru Statutul senatorilor şi deputaţilor a efectuat modificările cerute de şeful statului, dar a păstrat termenul de 45 de zile, în loc de 15.