Societatea civilă sesizează CSM în legătură cu bizarele sentinţe din dosarul de plagiat al premierului Ciucă

Ambele dosare au legătură cu suspiciunile de plagiat ale premierului în funcţie, Nicolae Ciucă, iar organizaţiile sesizează existenţa unor potenţiale abateri disciplinare în îndeplinirea actului de justiţie.

Organizaţii membre ale Grupului „ONG-uri pentru cetăţean” şi partenerii acestora au transmis astăzi o sesizare în atenţia Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare, în legătură cu două dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, ambele fiind în strânsă legătură cu suspiciunile de plagiat ale premierului în funcţie, Nicolae Ciucă. Organizaţiile sesizează existenţa unor potenţiale abateri disciplinare în îndeplinirea actului de justiţie.

Într-unul dintre dosare, sentinţa citată în mass-media (publicaţia G4Media), include evaluări ale completului cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în faţa electoratului, ceea ce are putea fi o încălcare a Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea dosar sesizat, conform informaţiilor apărute în presă, este indicată existenţa unor posibile nereguli în sistemul de repartizare aleatorie a dosarului în cauză, lucru extrem de grav în sine, din perspectiva dreptului la un proces echitabil, respectiv a noţiunii de instanţă independentă şi, cu atat mai grav cu cât reclamantul era chiar prim-ministrul României. Conform informaţiilor publicate de presă, în acest dosar ar fi fost folosită metoda „coperta”, despre existenţa căreia societatea civilă a scris încă din 2009. În plus, în acest dosar există şi suspiciunea că judecătorul implicat s-ar fi putut afla într-un potenţial conflict de interese, ceea ce reprezintă, de asemenea, o potenţială încălcare a Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Organizaţiile solicită, de asemenea, o analiză exhaustivă a întregului sistem de repartizare aleatorie a dosarelor, care să cuprindă date şi informaţii cu privire la numărul de plângeri primite de CSM şi Inspecţie în ultimii ani cu privire la posibile fraude ale acestui sistem şi un audit de securitate a sistemului, făcut de auditori de securitate independenţi din zona privată. Auditul ar trebui să testeze posibilitatea fraudării sistemului, conform informaţiilor apărute în presă sau din plângerile deja primite, ca şi mecanismele de control şi verificare a funcţionării sale corecte.

Redăm mai jos conţinutul sesizării:

În temeiul art. 45 alin.1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, vă sesizăm cu privire la potenţiale abateri disciplinare în legătură cu următoarele dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal: Dosar nr. 1057/2/2022 şi Dosar nr. 2826/2/2022, ambele fiind în strânsă legătură cu suspiciunile de plagiat ale premierului în funcţie, Nicolae Ciucă. Aceste potenţiale abateri disciplinare reies din ceea ce mass-media a relatat deja, aşa cum vom arăta mai jos.

Precizăm, de la bun început, faptul că prezenta sesizare nu antamează în niciun fel fondul sau soluţiile dispuse în aceste dosare.

1.) În ceea ce priveşte Dosarul cu nr. 1057/2/2022 aflat în faza de recurs, dosar ce vizează suspendarea unor acte incidente în cauză – aspect care nu face obiectul prezentului demers – apreciem că pasaje din motivarea judecătorului cauzei au potenţialul de a se circumscrie abaterii disciplinare prevăzute la art.99, lit.d) teza a 2-a, respectiv “manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu”, coroborat cu art.99, lit.s) teza I, şi anume: “utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat”.

Astfel, judecătorul cauzei, în cuprinsul motivării, inserează următoarele argumente pentru care acesta consideră necesară suspendarea unor acte:

”Astfel, luând în considerare, contextul social şi politic în care s-a desfăşurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar până ca CNADTCU, respectiv instanţa de judecată să se pronunţe asupra veridicităţii susţinerilor invocate prin sesizări, Curtea apreciază că reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea că, pe lângă faptul că sesizările nu au respectat condiţiile prevăzute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) şi d), acestea nu conţin o analiză personală, motivată şi sprijinită pe probe a celor care au formulat sesizările. Totodată, luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.

De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României” (sentinţa citată de publicaţia G4Media).

Astfel, sentinţa citată de publicaţia G4Media, include evaluări ale completului cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în faţa electoratului, aspect pe care îl considerăm neconform cu activitatea de judecată.

2.) În ceea ce priveşte cel de-al doilea dosar menţionat (nr. 2826/2/2022, fond, aflat în faza de recurs), aceeaşi sursa indică, folosind capturi de ecran ale portalului instanţelor de judecată, posibile nereguli în sistemul de repartizare aleatorie a dosarului cu numărul de mai sus, lucru extrem de grav în sine, din perspectiva dreptului la un proces echitabil, respectiv a noţiunii de instanţă independentă şi, cu atat mai grav cu cât reclamantul era chiar prim ministrul României.

Prin urmare, dacă lucrurile stau aşa, opinia publică a luat notă că în instanţele din România repartizarea aleatorie este doar pentru justiţiabilul platitor de taxe şi impozite şi nu pentru înalţii demnitari ai statului care, aparent, au beneficiul unei justiţii “alternative”. Simpla bănuială că lucrurile ar sta astfel necesită investigarea cu celeritate a faptelor prezentate.

Astfel, aşa cum arată G4Media.ro, datele publice din portalul instanţelor de judecată indică o potenţială direcţionare a dosarului premierului Nicolae Ciucă către un anume complet de judecată, prin evitarea mecanismului de alocare aleatorie a dosarelor. Ar fi fost folosită metoda „coperta”, despre existenţa căreia societatea civilă a scris încă din 2009. Suspiciunea este întărită şi de faptul că judecătorul desemnat să judece cauza pare a avea/a avut legături politice cu Partidul Naţional Liberal şi cu purtătorul de cuvânt al premierului Nicolae Ciucă, şi nu a considerat necesar să semnaleze potenţialul conflict de interese. Mai mult, judecătorul a solicitat pensionarea la scurt timp după pronunţarea sentinţei favorabile părţii Nicolae Ciucă.

Prin urmare, în legătură cu acest al doilea dosar, pornind de la datele apărute în presă, apreciem că pot fi întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute la art.99 lit.o) “nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor” precum şi a abaterii disciplinare prevăzute de art.99, lit.i) teza I: “nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”.

În concluzie, atât suspiciunile cu privire la repartizarea dosarului cu nr. 2826/2/2022 cât şi conţinutul politic al sentinţei din dosarul cu nr. 1057/2/2022 sunt de natură să aducă prejudicii grave de imagine puterii judecătoreşti, şi să slăbească încrederea cetăţenilor în justiţie. De aceea, solicităm Consiliului Suprem al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare să investigheze transparent şi cu celeritate toate potenţialele posibilele derapaje în actul de justiţie semnalate mai sus, în interesul integrităţii şi reputaţiei sistemului judiciar, componentă esenţială a statului de drept din România.

De asemenea, solicităm o analiză exhaustivă a întregului sistem de repartizare aleatorie a dosarelor, care să cuprindă:

• Date şi informaţii cu privire la numărul de plângeri primite de CSM şi Inspecţie în ultimii ani cu privire la posibile fraude ale acestui sistem;
• Rezultatele unui audit de securitate a sistemului (atât a măsurilor tehnice, cât şi a celor organizaţionale), făcut de auditori de securitate independenţi din zona privată – recomandăm cel puţin o certificare cu recunoaştere internaţională (de ex. CISA) a acestor auditori. Auditul ar trebui să testeze posibilitatea fraudării sistemului, conform informaţiilor apărute în presă sau din plângerile deja primite, ca şi de mecanismele de control şi verificare a funcţionării sale corecte.

Vă rugăm, de asemenea, să ne aduceţi la cunoştinţă dacă Inspecţia Judiciară s-a autosesizat sau a fost sesizată de către Consiliul Superior al Magistraturii ori de către orice altă persoană fizică ori juridică, în privinţa aspectelor şi a dosarelor menţionate mai sus.

Semnatari:

Centrul de Resurse Juridice

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Asociaţia Rise OUT

Asociaţia Dexonline

Centrul pentru Studiul Democraţiei

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Centrul pentru Legislaţie Nonprofit

Centrul FILIA

Asociaţia CIVICA

Consiliul Tineretului din România

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet

ActiveWatch

Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă