Sălaj: Investiţii şi ecologizare la acumularea Vârşolţ
Construit în urmă cu un sfert de secol, deservind în prezent peste 80.000 de locuitori din două oraşe, Zalău şi Şimleu Silvaniei, acumularea Vârşolţ este supusă în această perioadă unor ample lucrări de pune în siguranţă, realizate în cadrul unui proiect în valoare de peste 50 de milioane de lei.
Lucrările, ce au început în primăvara anului 2008 şi vor fi finalizate în toamna acestui an, presupun îmbunătăţirea siguranţei barajului în exploatare, amenajări antierozionale ale conturului lacului, reducerea aluviunilor din amonte şi reabilitarea sistemului de monitorizare, avertizare şi alarmare. O calitate superioară a apei va fi rezultatul indirect al lucrărilor amintite.
Acumularea de la Vârşolţ, situată în bazinul hidrografic al râului Crasna, a fost realizată în perioada 1976-1979. Iniţial, el a fost proiectat ca acumulare nepermanentă pentru atenuarea undelor de viitură şi apărare împotriva inundaţiilor, dar a fost dată în exploatare ca acumulare permanentă cu rol de alimentare cu apă a oraşelor Zalău şi Şimleu Silvaniei. Modificările regimului de exploatare nu au fost dublate şi modificările constructive ce ar fi fost necesare.
Mai exact, nu au fost prevăzute elemente de etanşare a fundaţiei şi a barajului, sistemul de drenaj din aval fiind, de asemenea, subdimensionat. Punerea în funcţiune a acumulării s-a făcut fără realizarea lucrărilor de amenajare a torenţilor în bazinul de recepţie, fapt ce a condus la colmatarea rapidă a lacului, iar lipsa lucrărilor de protecţie sanitară a condus la accelerarea procesului de eutrofizare a apei din lac (proces de îmbogăţire cu materii organice şi cu substanţe nutritive a apelor lacurilor şi a bălţilor), ceea ce s-a repercutat negativ şi asupra calităţii apei potabile. Mai mult, unele elemente constructive ale barajului necesitau reparaţii, după un sfert de secol de exploatare.
Date fiind toate acestea, barajul Vârşolţ a fost selectat, alături de alte şapte mari baraje din ţară, pentru a fi reabilitat şi a fi adus la parametri optimi de operare şi exploatare, în condiţii de siguranţă.
Lucrările, în valoare totală de peste 53 de milioane de lei, sunt realizate în cadrul "Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă", finanţat de Ministrul Mediului, dintr-un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). Beneficiarul proiectului este Direcţia Apelor Someş-Tisa, lucrările fiind realizate de un consorţiu format din firmele Hidroconstrucţia SA Bucureşti, sucursala Ardeal (lider de consorţiu) şi HBM Soletanche Bachy Group (partener).
Cea mai importantă lucrarea realizată în prezent pentru punerea în siguranţă a barajului este ecranul de etanşare, reprezentat de mai multe plăci de beton turnate în corpul digului principal.
"Se lucrează non-stop, zi şi noapte, pentru că altfel noroiul bentonitic se întăreşte pe conducte. Am început în 27 martie şi ar trebui să terminăm la mijlocul lunii august. Pauze se fac doar din două în două săptămâni, pentru lucrările de mentenanţă a utilajelor", precizează inginerul Tamas Kaltenbacher, Manager de Proiect din partea companiei HBM Soletanche Bachy Group, susţinut de inginerul George Ţugui, din partea companiei SBR Soletanche Bachy Fundaţii.
Lucrarea este realizată cu tehnologiile şi materialele de ultimă generaţie folosite, în premieră în România, la barajul de la Vârşolţ. Este vorba de un utilajul hidraulic cu cupă, ce face săpături până la 25 de metri adâncime, de staţia de mixare a noroiului autoîntăritor premixat cu o capacitate de etanşare ridicată adus tocmai din Austria (5-6 cisterne zilnic), dar şi de grinzile de ghidaj metalice prefabricate care sunt ecologice, deoarece nu necesită nicio demolare după încheierea lucrărilor şi nici depozitarea demolărilor rezultate de la grinzile de beton armat (utilizate în mod uzual pentru astfel de lucrări), ele putându-se refolosi (cu timpi de montare şi execuţie a grinzilor de ghidaj mult mai mici).
În zonă se află şi staţia de mixare a bentonitei, cu patru turnuri (silozuri) cu o capacitate de 60 de tone fiecare, în care se depozitează materialul premixat. "Noroiul" proaspăt autoîntăritor se prepară în malaxoare automate, cu apă din lacul alăturat. Fiecare şarjă utilizată în corpul digului este analizată în laboratorul din cadrul staţiei de malaxare, iar rezultatele sunt trimise spre a fi testate şi stocate.
"Până în prezent circa 50 la sută din lungimea ecranului de etanşare a fost deja realizată, iar lucrările sunt în grafic", precizează inginerul Petrică Stroi, şeful sistemului hidrotehnic Crasna, din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Sălaj.
Punerea în siguranţă a barajului presupune mai multe lucrări, printre care şi realizarea unei perdele de salcâmi pe întreg perimetrul lacului, pentru realizarea protecţiei sanitare şi a stabilităţii malurilor.
"Este vorba de 310.000 puieţi de salcâm, din care circa 250.000 au fost plantaţi deja pe cei 17 kilometri cât reprezintă conturul lacului. Sperăm ca pescarii să înţeleagă pentru ce au fost plantaţi şi nu rupă aceşti puieţi", subliniază Petrică Stroi.
În această perioadă se mai lucrează la realizarea de ziduri de sprijin pe valea Pria, la consolidarea malurilor râului Crasna în aval de baraj, dar şi la "centrul dispecer" de la Vârşolţ. Centrul va fi unul dintre cele mai moderne din ţară, el urmând să colecteze automat datele din bazinul de recepţia al acumulării. Nu în ultimul rând trebuie amintite cele şapte sirene care vor permite alarmarea tuturor localităţilor din aval, în cazul unor probleme la baraj.
Toate aceste lucrări ar trebui să aibă ca efect nu doar creşterea siguranţei barajului şi micşorarea riscului de inundaţii, ci şi o creştere a calităţii apei băute de oamenii din Zalău şi Şimleu Silvaniei.
"După finalizarea lucrărilor va scădea cantitatea de aluviuni venite din amonte. dar şi gradul de eutrofizare a apei din lac, pentru că nivelul apei din baraj va putea fi mai mare cu circa un metru decât cel actual. Asta va duce la o calitate mai bună a apei brute din acumularea Vârşolt", concluzionează inginerul din cadrul SGA Sălaj.
