Rusia şi China se opun prin veto unei rezoluţii SUA care cere încetarea imediată a focului în Gaza. Ce motive invocă

Rusia şi China s-au opus vineri prin veto unei rezoluţii a Naţiunilor Unite, sponsorizată de SUA, care susţine "o încetare imediată şi durabilă a focului" în războiul dintre Israel şi Hamas în Fâşia Gaza, calificând măsura drept ambiguă şi spunând că nu este o cerere directă de încetare a luptelor, pe care o mare parte a lumii o doreşte, potrivit AP.

Votul din Consiliul de Securitate a devenit o altă confruntare care a implicat puteri mondiale care sunt blocate în dispute tensionate în alte părţi, Statele Unite fiind criticate pentru că nu au fost suficient de dure împotriva aliatului lor Israel, a cărui ofensivă militară în curs de desfăşurare a creat o criză umanitară gravă pentru cei 2,3 milioane de palestinieni din Gaza.

O problemă cheie a fost limbajul neobişnuit care a spus că Consiliul de Securitate "determină imperativul unei încetări imediate şi susţinute a focului". Formularea nu a fost o "cerere" sau un "apel" direct la încetarea ostilităţilor.

Rezoluţia a reflectat o schimbare din partea Statelor Unite, care s-au aflat în dezacord cu o mare parte a lumii, în condiţiile în care până şi aliaţii Israelului fac presiuni pentru încetarea necondiţionată a luptelor.

În rezoluţiile anterioare, SUA a împletit strâns apelurile pentru încetarea focului cu cererile de eliberare a ostaticilor israelieni din Gaza. Această rezoluţie, folosind o formulare care poate fi interpretată, a continuat să lege cele două probleme, dar nu la fel de ferm.

Înaintea votului, ambasadorul rus la ONU, Vassili Nebenzia, a declarat că Moscova susţine o încetare imediată a focului, dar a criticat limbajul diluat al rezoluţiei, pe care l-a numit formulare filozofică, ce nu are ce căuta într-o rezoluţie ONU.

El i-a acuzat pe secretarul de stat american Antony Blinken şi pe ambasadorul american Linda Thomas-Greenfield că "induc în mod deliberat în eroare comunitatea internaţională".

"Acesta a fost un fel de exerciţiu retoric gol de conţinut", a declarat Nebenzia.

"Produsul american este extrem de politizat, chestiune al cărei unic scop este acela de a contribui la a face jocul alegătorilor, de a le arunca un os sub forma menţionării într-un fel a unei încetări a focului în Gaza... şi de a asigura impunitatea Israelului, ale cărui crime menţionate în proiectul de rezoluţie nu sunt nici măcar evaluate".

Ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat că propunerea americană stabileşte condiţii prealabile şi este departe de a răspunde aşteptărilor membrilor consiliului şi ale comunităţii internaţionale în general.

"Dacă SUA ar fi fost serioasă în ceea ce priveşte o încetare a focului, nu s-ar fi opus de nenumărate ori mai multor rezoluţii ale consiliului", a spus el. "Nu ar fi făcut un astfel de ocol şi nu ar fi jucat un joc de cuvinte, fiind în acelaşi timp ambiguă şi evazivă cu privire la chestiuni critice".

Statele Unite s-au opus prin veto la trei rezoluţii prin care se cerea încetarea focului, cea mai recentă fiind o măsură susţinută de arabi şi sprijinită de 13 membri ai consiliului, cu o abţinere, la 20 februarie.

De această dată, Thomas-Greenfield a îndemnat consiliul să adopte rezoluţia pentru a face presiuni în vederea unei încetări imediate a focului şi a eliberării ostaticilor, precum şi pentru a aborda criza umanitară din Gaza şi pentru a sprijini diplomaţia în curs de desfăşurare de către Statele Unite, Egipt şi Qatar.

Votul în consiliul format din 15 membri a fost de 11 membri în favoarea actualei rezoluţii şi trei împotrivă, inclusiv Algeria, reprezentantul arab în consiliu. A existat o abţinere, din partea Guyanei.

După vot, Thomas-Greenfield a acuzat Rusia şi China că au votat din "motive profund cinice", spunând că nu s-au putut hotărî să condamne atacurile teroriste comise de Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie, lucru pe care rezoluţia l-ar fi făcut pentru prima dată.

Ea a acuzat Rusia că pune din nou "politica mai presus de progres" şi că are "îndrăzneala şi ipocrizia de a arunca cu pietre" după ce a lansat invazia nejustificată a Ucrainei în februarie 2022.

La Casa Albă, purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională John Kirby a declarat că Rusia şi China "ar prefera să doboare un lucru la care suntem autori, pur şi simplu pentru că suntem autorii lui".

Deşi cea mai recentă rezoluţie ar fi fost oficial obligatorie în conformitate cu dreptul internaţional, ea nu ar fi pus capăt luptelor şi nici nu ar fi dus la eliberarea ostaticilor.

Dar ar fi sporit presiunea asupra Israelului pe fondul cererilor globale de încetare a focului, într-o perioadă de tensiuni crescânde între guvernele american şi israelian.

Între timp, cei zece membri aleşi ai Consiliului de Securitate şi-au pus propria rezoluţie într-o formă finală. Aceasta cere o încetare imediată umanitară a focului pentru luna sfântă musulmană a Ramadanului, care a început la 10 martie, care să fie "respectată de toate părţile şi să conducă la o încetare a focului durabilă şi permanentă". Ambasadorul palestinian la ONU a declarat că votul va avea loc sâmbătă dimineaţă.

Rezoluţia cere, de asemenea, "eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor " şi subliniază necesitatea urgentă de a proteja civilii şi de a livra ajutor umanitar în întreaga Fâşie Gaza.

Ambasadorii Rusiei, Chinei şi Algeriei i-au îndemnat pe membrii consiliului să o susţină, dar Thomas-Greenfield a declarat că forma actuală a textului "nu reuşeşte să sprijine diplomaţia sensibilă din regiune".

"Mai rău, ar putea, de fapt, să ofere Hamas o scuză pentru a renunţa la acordul aflat pe masă", a adăugat ea.

Consiliul de Securitate a adoptat deja două rezoluţii privind înrăutăţirea situaţiei umanitare din Gaza, dar niciuna nu a cerut o încetare a focului.

La sfârşitul lunii octombrie, Rusia şi China au blocat prin veto o rezoluţie sponsorizată de SUA care cerea pauze în lupte pentru livrarea de ajutoare, protejarea civililor şi oprirea înarmării Hamas. Beijingul şi Moscova au declarat la acea vreme că rezoluţia nu reflectă apelurile globale pentru încetarea focului.

Cu o zi mai devreme, SUA a distribuit o rezoluţie rivală, care a suferit modificări majore în timpul negocierilor purtate înainte de votul de vineri.

Iniţial, aceasta ar fi susţinut o încetare temporară a focului legată de eliberarea tuturor ostaticilor, iar varianta sa anterioară ar fi susţinut eforturile internaţionale pentru o încetare a focului ca parte a unui acord privind ostaticii.

Votul a avut loc în timp ce Blinken se află în cea de-a şasea misiune în Orientul Mijlociu de la începutul războiului, discutând despre un acord de încetare a focului şi de eliberare a ostaticilor, precum şi despre scenarii postbelice.

Militanţii palestinieni au ucis aproximativ 1.200 de persoane în atacul surpriză din 7 octombrie în sudul Israelului, care a declanşat războiul, şi au răpit alte 250 de persoane. Se crede că Hamas încă mai ţine ostatice aproximativ 100 de persoane, precum şi rămăşiţele altor 30.

În Gaza, Ministerul Sănătăţii a ridicat joi bilanţul morţilor din teritoriu la aproape 32.000 de palestinieni.

Agenţia nu face diferenţă între civili şi combatanţi în numărătoarea sa, dar spune că femeile şi copiii reprezintă două treimi din numărul morţilor.

Un raport al unei autorităţi internaţionale privind foametea a avertizat săptămâna aceasta că "foametea este iminentă" în nordul Gaza şi că escaladarea războiului ar putea împinge jumătate din populaţia teritoriului în pragul foametei.

Israelul se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a simplifica intrarea ajutoarelor în Fâşia Gaza, pentru a deschide mai multe puncte de trecere terestră a frontierei şi pentru a ajunge la un acord de încetare a focului. Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis că va muta ofensiva militară în oraşul Rafah din sud, unde aproximativ 1,3 milioane de palestinieni strămutaţi au căutat siguranţă.

Netanyahu spune că acesta este un bastion al Hamas.

De asemenea, rezoluţia finală a SUA a eliminat un text din proiectul iniţial care spunea că ofensiva Israelului în Rafah "nu ar trebui să continue în circumstanţele actuale".

În schimb, într-un paragraf introductiv, consiliul a subliniat îngrijorarea sa că o ofensivă terestră în Rafah "ar avea ca rezultat vătămarea şi mai mult a civililor şi strămutarea lor în continuare, eventual în ţările vecine, şi ar avea implicaţii grave pentru pacea şi securitatea regională".