Rejudecarea dosarului ICA. Camelia Bogdan: Statul român nu poate permite ca o procedură de revizuire să fie transformată într-un instrument de "albire"

Fosta judecătoare Camelia Bogdan acuză o tentativă de fraudare a justiţiei după ce Tribunalul Bucureşti a decis admiterea, în principiu, a cererii de revizuirea a dosarul ICA formulată de Dan Voiculescu. Prin această cerere, Voiculescu urmăreşte anularea obligaţiei de plată a prejudiciului de 60 de milioane de euro către stat. Dacă va câştiga, Voiculescu ar putea cere şi despăgubiri de la statul român pentru perioada cât a fost închis.

Camelia Bogdan anunţă că atacă decizia de revizuire în instanţă şi somează DNA şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale "să iasă din pasivitate pentru a proteja recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro precum şi a produselor directe şi indirecte din dosarul ICA."

Ea subliniază, într-un comunicat de presă remis Epoch Times, că revizuirea admisă de Tribunalul Bucureşti se întemeiază pe un fundament juridic inexistent. Mai exact, pe o decizie pronunţată de Lia Savonea care a decis că fosta judecătoare Bogdan a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe Dan Voiculescu. Camelia Bogdan a atacat la CEDO acea decizie a Liei Savonea pe care o consideră ilegală.

Redăm integral comunicatul Cameliei Bogdan

"Subsemnata, Dr. Camelia Bogdan, în calitate de persoană vizată direct de manevrele judiciare recente şi intervenient în cauză, aduc la cunoştinţa opiniei publice înregistrarea apelului împotriva încheierii din data de 4 martie 2026, prin care Tribunalul Bucureşti a admis în principiu cererea de revizuire formulată de condamnatul Dan Voiculescu în dosarul nr. 446/3/2026.

Această decizie reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, vizând desfiinţarea unei hotărâri definitive (Decizia penală nr. 888/08.08.2014) validate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi anularea mecanismelor de recuperare a produsului infracţiunii.

I. Inadmisibilitatea revizuirii şi actul „Ultra Vires”

Revizuirea admisă de Tribunalul Bucureşti se întemeiază pe un fundament juridic inexistent. Conform art. 453 alin. 1 lit. f C.proc.pen., revizuirea ar fi posibilă doar în baza unei hotărâri penale definitive de condamnare a unui membru al completului de judecată. În realitate:

• Nu există nicio hotărâre penală care să ateste vinovăţia subsemnatei.

• Întreaga procedură se bazează pe o încheiere din 11.09.2025 emisă de un judecător de cameră preliminară, act care este ultra vires (emis cu depăşirea competenţelor legale), deoarece un astfel de judecător nu are atribuţia de a stabili vinovăţia penală.

• S-a procedat la o „soluţionare pe fond” mascată, dispunându-se rejudecarea cauzei, fapt ce a impus exercitarea urgentă a căii de atac a apelului, având calitate de persoana interesată, conform art.409 alin.1 lit.f din Codul de procedura penală.

II. Solicitări imperative către DNA şi MADR

În faţa riscului de anulare a confiscării şi a recuperării prejudiciului adus statului român, am adresat solicitări oficiale conducătorilor instituţiilor direct implicate, cerându-le să îşi exercite obligaţiile legale:

1. Către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) – În atenţia Dl. Procuror-Şef Viorel Cerbu:

• Am solicitat DNA să precizeze dacă a cerut respingerea revizuirii ca inadmisibilă şi dacă a formulat cale de atac împotriva încheierii din 4 martie 2026.

• DNA şi Parchetul General trebuie să explice public de ce nu a sesizat Inspecţia Judiciară sau PÎCCJ cu privire la actul ultra vires al doamnei Savonea din septembrie 2025. Orice omisiune în acest sens reprezintă o abdicare de la rolul constituţional de apărare a ordinii de drept şi a interesului public.

2. Către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR):

• În calitate de parte civilă prejudiciată în dosarul ICA, am somat MADR să comunice ce apărări a formulat pentru a preveni pierderea sumelor stabilite ca prejudiciu prin hotărâre definitivă.

• MADR are obligaţia de a informa Guvernul României despre riscul sistemic de anulare a unei decizii validate internaţional.

Cererea de repartizare aleatorie şi avertismentul privind strămutarea

Având în vedere „protecţia instituţională” istorică de care s-a bucurat Dan Voiculescu la anumite niveluri ale sistemului judiciar, am solicitat expres:

• Repartizarea strict aleatorie a apelului înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti.

• Consemnarea oficială a faptului că analizez formularea unei cereri de strămutare, pentru a garanta respectarea standardelor CEDO privind imparţialitatea obiectivă (cauzele Micallef, Kyprianou).

IV. Concluzie

Statul român nu poate permite ca o procedură de revizuire să fie transformată într-un instrument de „albire” a marilor condamnaţi prin eludarea legii. Această cauză depăşeşte interesul personal; este un test pentru capacitatea justiţiei din România de a proteja bunurile confiscate şi de a rezista presiunilor exercitate prin hărţuirea judiciară a magistraţilor.

Voi continua să informez partenerii internaţionali şi instituţiile europene despre evoluţia acestui dosar, în vederea protejării statului de drept şi a obligaţiilor asumate de România prin tratatele internaţionale anticorupţie."