Răzvan Cuc a vrut să-l "execute" pe Drulă la audieri, dar a călcat pe greblă

Cătălin Drulă, propunerea USR pentru funcţia de ministru al Transportului în Guvernul Cioloş, a răspuns marţi, în timpul audierilor din Parlament, atacurilor şi reproşurilor lansate de senatorul PSD Răzvan Cuc cu privire la profesioniştii aduşi de USR în consiliile de administraţie ale companiilor de stat, cu privire la Magistrala 6 sau DN17.

Liderul USR a precizat că, în loc să se aducă sinecură şi clientelă de partid, a convins directori generali de mari companii din România, atât româneşti cât şi străine, să participe în acele consilii de administraţie şi să îşi aducă cunoştintele în administrarea respectivelor companii de stat.

În ceea ce priveşte Magistrala 6, această linie de metrou care leagă de Aeroport are două secţiuni care sunt tratate diferit. Una este finanţată de UE şi este considerată rentabilă, adică prima porţiune, care se termină la staţia Tokyo, în timp ce în cazul celeilalte secţiuni, care trece probabil prin cea mai puţin dens populată zonă a Bucureştiului, experţii de la Banca Europeană de Investiţii au arătat, într-o analiză, că este vorba de o rentabilitate de 0,17%. O rentabilitate pentru care UE nu finanţează acest sector şi care generează, la bugetul de stat, pe lângă cheltuielile de construcţie, şi costuri enorme pentru operare.

Răzvan Cuc: Trebuia să îl lăsaţi să mai vorbească [pe Cătălin Drulă – n.r.] pentru că e plăcut să ne amintim şi să vedem ce moştenire am primit de la Guvernul anterior. Din păcate, domnul Drulă, şi când a fost consilierul domnului Cioloş, a încheiat mandatul pe infrastructură pe zero. Şi acum, de altfel, tot pe zero l-a încheiat. Cei de la USR au un cuvânt favorit: reforme. Ei fac reforme peste tot. Şi m-am apucat să citesc cele patru foi care cuprind programul USR pe infrastructură. Şi la punctul 2, atragerea de profesionişti în companiile statului. E bine că vă propuneţi.

Haideţi să ne amintim puţin de profesioniştii din mandatul domnului Drulă. Este domnul Pesteşan de la aeroport care şi-a pus tablou în aeroport. Super realizare. Domnul Vizante. Responsabilitate, e un cuvânt mare. Dar domnul Vizante o fi având responsabilitate faţă de copiii ăia care stăteau în tren. Doar abia a doua zi s-au întâlnit. Deci cam ăştia sunt profesioniştii pe care i-au adus, susţinut şi protejat în companiile de stat. Vizavi de performanţe, şi domnul prim-ministru interimar Cîţu a spus că nu a reuşit domnul Drulă să aibă o execuţie bună pe bugetul de stat. Pe fonduri evident că a avut că au venit proiectele mai din spate şi au tras banii. M-am uitat la proiectele pe metrou. Nu văd nicăieri Magistrala 6. Aveţi o problemă cu proiectele începute? Cine decontează studiile de fezabilitate?

Aţi mai făcut asta şi cu DN71, aţi anulat contractul, studiul plătit. Mă întreb dacă îl plătiţi dumneavoastră. V-aţi adus specialişti şi i-aţi pus în toate consiliile de administraţie, inclusiv la Autoritatea Aeronautică. Domnule Drulă, am şi eu o întrebare. Instanţa a spus că toţi membrii de CA pe care i-aţi numit sunt puşi abuziv. Instanţa de judecată a spus că membrii vechi au câştigat în instanţă şi trebuie repuşi în funcţie. Înţeleg că nu aţi vrut să îi repuneţi. Plătiţi dumneavoastră sumele de bani pe care ei îi primesc în momentul de faţă? Cine plăteşte banii? Dumneavoastră?

Cătălin Drulă: Nu mă dezamăgiţi, domnule senator. Ca de obicei vă documentaţi, dar doar pe jumătate. La Autoritatea Aeronautică, o decizie, nu e a mea ci a predecesorului meu, domnul ministru Bode, a fost contestată de cei cărora le-a fost revocat mandatul şi au pierdut în instanţă. Asta este decizia. Au pierdut în luna august. Prin urmare, decizia domnului Bode a fost legală şi deciziile pe care le-am luat eu au fost la fel – la expirarea acelor mandate interimare – legale. Nu sunteţi pe un fond care să vă avantajeze dacă discutăm despre profesionişti. Am făcut eforturi extraordinare pentru a atrage în consiliile de administraţie ale acestor companii de stat, ale acestor regii, oameni din zona privată, oameni care sunt într-un fel dezamăgiţi de clasa politică, de ce propune şi promite. În loc să aduc sinecură şi clientelă de partid, am convins oameni, directori generali de mari companii din România, româneşti şi străine, să participe în aceste consilii de administraţie, să îşi aducă cunoştinţele din acea zonă în administrarea acestor companii. Au ajuns aceste consilii de administraţie să fie detestate de români, şi pe bună dreptate, pentru că sunt folosite de partide ca o zonă de sinecuri. Se consideră, de altfel, că ele sunt nişte trepăduşi acolo care nu fac nimic. Ba nu, responsabilitatea este enormă şi nu ar trebui să fie aşa. De alfel, am declanşat procedurile pe Ordonanţa 109, pe care nu le vrea niciun partid, să fac numiri pe patru ani. Nu am apucat să fie finalizate.

Iar pe celelalte două subiecte, aş fi vrut să veniţi poate cu mai multe subiecte decât acestea de la sponsorii politici, dar vă răspund. La DN71 Bucureşti – Târgovişte, era ilegală oferta depusă de compania de care sunteţi interesat, pentru dublare, şi pentru că această procedură a fost anulată […] am profitat în interesul românilor să nu mai facem o dublare prin sate. Vă place când mergeţi la Giurgiu să treceţi prin satele alea. Sunt convins că respectaţi limita, mergeţi întotdeauna cu 50 km la oră cu maşina cu mulţi cai putere. Şi în loc am propus şi am lansat şi licitaţia, şi este gata, pentru un drum expres sau o autostradă. Asta vă spune studiul rapid. Deci un drum cu acces controlat între Bucureşti şi Târgovişte. Am explicat asta şi parlamentarilor din Dâmboviţa, indiferent de partid, că este soluţia modernă. Pentru Giurgiu am făcut o dată eroarea asta în anii '90 cu acea pistă mare de avion, aşa prin mijlocul localităţilor. Haideţi să nu o repetăm.

La Magistrala 6, la linia de metrou care leagă de Aeroport, ea are două secţiuni şi sunt tratate diferit. Una este finanţată de UE şi considerată ca fiind rentabilă, adică prima bucată, care se termină la staţia Tokyo, Centrul Comercial Băneasa. Pentru următoarea secţiune, care trece probabil prin cea mai puţin dens populată zonă a Bucureştiului, unde sunt păduri şi case, am chemat experţii de la Banca Europeană de Investiţii, cu care lucrează Ministerul Transporturilor. Iar pentru acest sector nordic din M6 analiza Băncii Europene de Investiţii a arătat o rentabilitate de 0,17%. Dumneavoastră presupun că sunteţi familiar şi ştiţi că proiectele sub 5% sunt considerate nerentabile. Iar UE refuză să finanţeze acest sector. Ce înseamnă asta? Nu numai că cei 700 milioane de euro pentru construcţie, pe care îi dăm de la bugetul de stat, nu e numai costul ăla, e un cost enorm de operare. Vă dau un exemplu, linia M5 care acum, din cauza pandemiei, nu are încă traficul pe care ar trebui să îl aibă, ne costă 200 milioane de lei pe an, iar veniturile pe care le produce sunt de 25 de milioane. Deci subvenţionăm cu 175 de milioane de lei acel sector în operare. Pentru această potenţială linie către Aeroport, care este în concurenţă cu un tren care merge foarte bine şi este de două ori mai rapid, ar însemna să băgăm sute de milioane de lei anual doar pentru subvenţionarea operării. Am propus Guvernului să renunţăm în această etapă la sectorul nordic. Este o problemă de memorandum. După plecarea mea de la minister, înţeleg că politica s-a schimbat.