Raeţchi, dezvăluiri: Academia Română sprijină interesele regimului comunist chinez / Filiera chineză din instituţie

Deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, vicepreşedinte al Comisiei pentru Apărare, acuză că Academia Română pare orientată strategic spre China, intrând astfel în coliziune cu politica pro-Vest a statului român.

"România este orientată strategic spre Occident. Prin Armată, politică externă, intelligence etc. Academia Română pare orientată strategic spre China. Până acum, acest conflict structural a trecut mai degrabă neobservat, pentru că Academia a reprezentat un actor relativ minor, ignorat, care s-a descurcat cum a putut şi s-a bucurat de prietenia celor care erau dispuşi să i-o ofere. Astăzi, acest conflict devine evident, pentru că interesele americane şi cele ale Chinei au intrat în coliziune pe tema 5G inclusiv în România. Şi, în timp ce statul român e coerent cu opţiunea sa strategică occidentală, Academia pare să sprijine interesele Chinei. În urmă cu două săptămâni, Academia Română a emis un comunicat bizar, în care vorbea despre pericolele tehnologiei 5G în termeni folosiţi de un curent pseudo-conspiraţionist. În realitate, acest curent este manipulat discret de actori sofisticaţi, care doresc, în funcţie de moment, să blocheze sau să accelereze negocierile comerciale 5G. (După un model care s-a dovedit eficient în războiul mediatic pentru gazele de şist, prin dezbaterile despre fracturarea hidraulică şi apariţia cutremurelor)", a declarat Raeţchi.

Potrivit liderului PNL, nu e clar nici până acum cine a scris acel comunicat al Academiei. Aparent, diferitele institute de specialitate, care puteau emite opinii avizate pe temă, nu au fost întrebate nimic.

"E cel puţin straniu că o instituţie ştiinţifică de vârf pune pe piaţă o serie de afirmaţii explozive, dar nu are nicio figură capabilă să le explice şi să le apere. Din acest motiv, Academia a şi retras comunicatul, revenind – după o îndelungată chibzuinţă – cu o propunere de amplă 'dezbatere naţională' pe subiectul asupra căruia se pronunţase deja virulent. Mă îndoiesc însă că această dezbatere va avea loc, pentru că – aşa cum am văzut – nimeni nu e dispus să-şi asume poziţia celui care a semnat 'Academia Română'. Nici măcar autorul direct. Este la fel de straniu că acel comunicat a apărut exact într-un moment în care China încearcă să oprească legislaţia 5G care pune în practică angajamentele strategice ale României în parteneriatul cu SUA. Acea legislaţie a ajuns în faza finală, a consultării publice – şi singurul mod în care mai poate fi blocată temporar e o controversă cu caracter 'ştiinţific'. Are China o influenţă atât de mare în cadrul Academiei Române? Şi dacă da, pe ce filiere? Este o astfel de influenţă una sănătoasă?", a precizat Raeţchi.

În continuare, vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare a prezentat câteva date relevante, la finalul cărora concluzionează că devine mai limpede de ce e, din senin, atâta nevoie de o dezbatere 'academică' despre efectele 5G asupra sănătăţii chiar în zilele în care producătorii chinezi pierd controlul asupra tehnologiei 5G în România:

Pe 9 mai 2019, Academia Română a semnat şi un memorandum de cooperare cu Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai. Această organizaţie este cel mai vechi think-tank al Chinei, fiind al doilea ca mărime după Chinese Academy of Social Sciences. Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai este predominant finanţată de autorităţile chineze şi este bănuită de FBI că acţionează drept "paravan" pentru ofiţerii de intelligence ai Ministerului Securităţii Statului din China. FBI susţine că numeroşi cercetători ai Academiei din Shanghai sunt, de fapt, "observatori şi evaluatori".

Memorandumul a fost semnat de Ioan-Aurel Pop şi de Zhang Daogen, decanul academiei din Shangai. Zhang Daogen este o personalitate îndrăgită de China Global Television Network şi de agenţia oficială Xinhua pentru poziţiile sale anti-SUA, în contextul războiului comercial sino-american. Simultan cu poziţia de preşedinte al Academiei din Shanghai, Zhang este şi secretar general adjunct al partidului comunist chinez în cadrul Comitetului Municipal Shanghai, directorul Comitetului de Consiliere Decizională şi directorul Grupului Financiar din cadrul Guvernului Municipal. În 2007 a obţinut chiar şi calitatea de membru al Congresului Popular Naţional. Astfel, Academia Română va extinde şi aprofunda legăturile şi cooperarea cu SASS în cercetarea ştiinţifică prin vizite reciproce ale savanţilor, proiecte comune de cooperare, organizarea comună a activităţilor academice, schimbul de informaţii ştiinţifice şi literatură, în special pentru promovarea cercetării comune în domeniul construcţiei "Belt and Road", comerţului internaţional, relaţiilor internaţionale etc.

Pe 28 iunie 2019, acelaşi Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a avut o întâlnire şi cu ambasadorul Chinei, însoţit – surpriză! – de Consilierul de Ştiinţă şi Tehnologie al Ambasadei, dl Zhang Jian. În comunicatul de presă publicat ulterior de Ambasada RPC la Bucureşti, partea chineză menţionează că Academia Română, în calitatea sa de membru fondator al Alianţei Organizaţiilor pentru Ştiinţă şi Tehnologie din cadrul "Belt and Road" (marele proiect de expansiune economică şi culturală al comuniştilor chinezi) este aşteptată să participe activ la construcţia noului Drum al Mătăsii şi să ofere suport şi sprijin intelectual pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor bilaterale şi a cooperării regionale.

De asemenea, conform comunicatului: "Academia Română şi-a consolidat contactele strânse cu omologii săi chinezi şi a organizat împreună cu partenerii din China seminarul de Iniţiativă 'Belt and Road' şi Cooperarea '17 1' şi a profitat de oportunitatea de a îndeplini funcţia de preşedinţie rotativă a Consiliului UE să co-găzduiască împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al României, Conferinţa internaţională privind relaţiile China-UE."

În cadrul acestor evenimente, preşedintele Ioan-Aurel Pop a promovat intens cooperarea româno-chineză în diverse domenii precum cel academic, tehnologic, dezvoltării şi cercetării. Poziţia sa faţă de China este rezumată în afirmaţiile următoare: "China are un viitor plin de demnitate şi mai ales de bogăţie sufletească spirituală”; „Relaţiile UE-China sunt puternice şi pline de esenţă."; „Academia Română de Ştiinţe este dispusă să îşi menţină poziţia şi să susţină activ dezvoltarea relaţiilor dintre România şi China, precum şi Europa şi China”.

Şi nu sunt doar vorbe – acestea fiind dublate de fapte. ICR Beijing şi editura Universităţii Renmin i-au propus preşedintelui Academiei intrarea pe piaţa de carte a Chinei, cartea sa, "Istoria românilor", fiind prima lucrare de istorie a românilor publicată în limba chineză (2018). Potrivit informaţiilor din presă, ediţia este special concepută pentru publicul din China şi conţine numeroase referiri la istoria poporului chinez, evocând prietenia istorică româno-chineză.

Cooperarea academică româno-chineză şi implicarea României în Belt and Road Iniţiative au fost susţinute în numeroase rânduri de elita Academiei Române, după cum se poate observa cu ocazia discuţiilor pe tema BRI şi cooperarea China – CEEC (12 aprilie 2019). Prof. Gheorghe Zaman, directorul adjunct al Institutului Naţional de Economie al Academiei a declarat "Suntem pe deplin de acord că România şi China pot coopera la nivel global, dată fiind specificitatea economiilor noastre." Prof. Ilie Bădulescu, directorul Institului de Sociologie al Academiei, chiar a reiterat afirmaţiile lui Gao Peiyong, preşedintele CASS, declarând că "BRI, care promovează globalizarea, este de asemenea bazată şi pe cooperarea între diferite economii." În 2018, acad. Florin Gheorghe Filip, preşedintele Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei a Academiei Române, a vizitat, la invitaţia acestora, două din cele mai importante instituţii academice din China: Academia Chineză de Ştiinţe (CAS) şi Universitatea Academiei Chineze de Ştiinţe. În urma vizitei, academicianul a fost desemnat de către Academia Chineză de Ştiinţe consilier academic al unui laborator şi al unui centru de cercetare din cadrul Academiei chineze pentru perioada 2018-2021.

Potrivit unui raport al Comisiei pentru Analiza Securităţii şi Economiei SUA-China, Academia Chineză de Ştiinţe are "conexiuni cu programele militare, nucleare şi de cyperespionage chineze", iar companiile care se asociază cu CAS sunt percepute de Comisia congresională americană ca fiind "potenţiale ameninţări pentru lanţurile de aprovizionare ale companiilor americane". De asemenea, există numeroase elemente în cazurile citate de Departamentul de Justiţie care sugerează că persoanele afiliate CAS facilitează transferul de informaţii guvernamentale către China. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat faptul că CAS controlează Lenovo, care a rămas liderul pieţei de PC-uri din România pentru al şaselea an consecutiv, având o cotă de piaţă de aproximativ 26% în 2018.

La scurt timp după summitul 16+1 din 2019 (10-13 aprilie), Academia Română a primit o delegaţie a celui mai mare think-tank chinez de stat, Academia Chineză de Ştiinţe Sociale. Aceasta se afla într-un turneu în Europa de Est pentru crearea unor legături instituţionale puternice şi, desigur, extinderea şi consolidarea sferei de influenţă chineză în regiune. În România, câteva dintre instituţiile vizate au fost Academia Română (care în cadrul summitului 16+1 a încurajat activ schimburile academice şi aprofundarea cooperării în domeniul cercetării) şi Institutul Diplomatic Român (din punctul CASS de vedere, o instituţie cu putere de influenţă a formulării de politici la nivel guvernamental asemănătoare cu a sa). Spre deosebire de IDR, Academia Română a căzut de acord cu CASS să extindă cooperarea în domeniul cercetării.

Bogdan C. Simionescu a fost persoana care a condus discuţiile cu CASS.

Bogdan C. Simionescu, nimeni altul decât vicepreşedintele Academiei Române, este şi persoana care pare să lege China de centrul universitar din Iaşi. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, în cadrul căreia Bogdan C. Simionescu este profesor de chimie, s-a bucurat de donaţii surprinzătoare din partea Huawei. Totodată, acest tratament special poate fi explicat şi prin influenţa celuilalt vicepreşedinte al Academiei Române, Victor Spinea, fost profesor de istorie în cadrul Universităţii "A.I. Cuza", dar şi a actualului preşedinte al Academiei Românie Filiala Iaşi, Viorel Barbu, matematician şi profesor onorific la Universitatea din Wuhan.

Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi (TUIASI) pare a fi partenerul academic favorit al companiei chineze de telecomunicaţii Huawei România, devenind singura universitate din România recunoscută în programul HAINA. În 2018, Huawei România a investit 50.000 de dolari în înfiinţarea unui Centrul de Instruire Huawei Authorized Information and Network Academy (HAINA) în incinta universităţii. Prin acesta, compania îşi propune să formeze studenţii români în domeniile de reţelistică si Cloud, având obiectivul de a certifica minim 20 de studenţi pe an. De asemenea, Huawei a deschis porţile studenţilor ieşeni şi către competiţia studenţească „Huawei ICT Competition”. TUIASI beneficiază chiar şi de o convenţie de practică încheiată cu gigantul de telecomunicaţii chinez. Deşi studenţii ieşeni, în general, vor efectua practica la Bucureşti, Huawei pune în discuţie şi posibilitatea efectuării internshipului în China.

Cariera unor cercetători importanţi ai Academiei se leagă aproape exclusiv de China. Să privim, de exemplu, către domnul Luige Vlădăreanu, autorul unei lucrări numite ”iot Open Architecture Ground Control System by Adaptive Fusion Intelligent Interfaces for Robot Vectors Applied to 5G Network Densification Era”. Potrivit adresei sale de pe platforma Academia.edu, domiciliul stabil al lui Luige Vlădăreanu este Beijing, China, iar în menţiunile IMSAR acesta este numit "profesor Shanghai University". Împreună cu fiul său, Victor Vlădăreanu, a studiat extension theory la Universitatea Guangdong şi au întreprins numeroase vizite de cercetare în China, stabilind o reţea vastă de contacte în lumea ştiinţifică chineză.

Doctorul Luige Vlădăreanu face parte din boardul Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei Române. Potrivit Informării privind activitatea Institutului pentru anul 2019, infrastructura de cercetare nouă achiziţionată/completată în anul 2019 a fost obţinută exclusiv prin cooperare internaţională cu China (un robot de reabilitare în valoare de 250k usd şi un laborator de roboţi inteligenţi de reabilitare locomotori). Totodată, la punctul 9. Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, citim că lista de colaboratori ai Institutului este dominată de universităţi din China (Fudan, Yanshan şi Shanghai). Potrivit raportului din 2018, Laboratorul de Robotică IMSAR a fost dotat cu 3 roboţi de reabilitate, în colaborare cu Yanshan University, prin cooperare internaţională finanţată de Agenţia de Cercetare din China. Valoare investiţie: 267.731 Euro. Iar la punctul 9. Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, regăsim 5 proiecte în care sunt implicate universităţi chineze, toate coordonate, de partea IMSAR, de domnul Luige Vlădăreanu.

În calitatea sa de conducător de doctorat, Luige Vlădăreanu şi-a îndrumat studenţii spre cercetători şi universităţi din China – inclusiv către cei de la Universitatea Jiliang. Această universitate a intrat în 2012 în vizorul Amnesty Internaţional, Freedom House, Radio Free Asia şi Scholars at Risk Network, în urma unui incident care implica internarea involuntară a unui profesor într-o instituţie psihiatrică, după ce acesta ar fi exprimat păreri politice "controversate" despre partidul comunist chinez.