Rădulescu lansează teoria celor patru milioane de alegători "în plus" [VIDEO]

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, unul dintre membrii controversatei Comisii pentru "fraudarea alegerilor", a aruncat în joc, la şedinţa de marţi, un nou scenariu inedit: nu sunt peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot, ci doar vreo 14 milioane, însă "forţele oculte" au "menţinut" acest număr şi au "dezavantajat categoric" Partidul prin această manevră.

"Nu vi se pare curios, mie mi se pare curios, ca medic vă spun, că (...) au rămas tot 18 milioane şi ceva în condiţiile în care toate statisticile din ultimii 10 ani de zile arată că naşterile sunt mult mai puţine, sunt mult mai puţini copii născuţi decât în anii anteriori şi vreau să vă întreb dacă s-a concordat ultimul recensământ cu evidenţa populaţiei. Pentru că eu cel puţin am suspiciunea personală, dar cred că aţi mai auzit-o asta - şi o să cerem ultimul recensământ - că în loc de 18 milioane, sunt 14 milioane şi că recensământul care a fost făcut ultimul a arătat că există 14 milioane dar că anumite interese au mers pe ideea să menţinem aceste 18 milioane care de data asta, la acest vot, ne-a dezavantajat categoric.

Întrebarea mea e foarte clară: aveţi cunoştinţă de ultimul recensământ, că nu a fost dat publicului până acuma niciodată? Şi am vrea să vedem şi noi care este ultimul recensământ făcut în România, cu datele exacte.

Pentru că mie mi se pare curios că în 10 ani de zile, tot 18 milioane şi ceva de oameni, adică vorbim de 100 - 200 de inşi care s-au modificat, în condiţiile în care, orice statistică, dacă mergeţi la Ministerul Sănătăţii vă arată că au murit mult mai mulţi oameni datorită bolilor din România şi s-au născut mult mai puţini copii. Dar noi am rămas cu 18 milioane de atâţia ani de zile", a declarat Rădulescu, adresându-se unui secretar de stat din Ministerul de Interne prezent la audieri. (vezi video)

În replică, oficialul MAI i-a explicat deputatului PSD că instituţia pe care o reprezintă nu se ocupă cu aşa ceva, recensământul fiind un atribut pe care îl gestionează Institutul Naţional de Statistică.

"Personal, nu am datele ultimului recensământ, datele oficiale nu au fost făcute publice. Ce pot să spun şi să susţin astăzi aici: acestea sunt cifrele oficiale, Registrul Electoral, vă repet, este gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă. Astea sunt datele cu care trebuie să lucrăm. (...) În 25 mai, cu o zi înainte de data alegerilor, Registrul Electoral avea 18.968.840 de persoane, defalcate şi acestea în două categorii, adică 18.267.997 de persoane care reprezentau totalitatea cetăţenilor cu drept de vot cu domiciliul în România şi 700.843 de persoane – cetăţeni români cu drept de vot dar cu domiciliul în străinătate", a precizat secretarul de stat.

"Nici nu ştii de unde să începi", a reacţionat analistul politic Miron Damian la teoria lui Rădulescu, ridicând mai jos o serie de probleme punctuale.

1. Scăderea natalităţii din ultimii 10 ani e irelevantă pentru listele permanente, pentru simplul motiv că minorii n-au drept de vot. E un interval de 18 ani înainte ca rata natalităţii dintr-un anume an să se vadă acolo.

Ca paranteză, dacă listele permanente sunt foarte departe de realitatea din teren, şi sunt, nu natalitatea ci emigraţia masivă a cetăţenilor români cu drept de vot este de fapt problema. E o realitate care nu are un corespondent în lege, cetăţenii români care, de facto, s-au stabilit în alte ţări.

2. Rezolvarea situaţiei nu era nici la STS, nici la SPP, INS, AEP sau mai ştiu eu cine. Era la Parlament, singura autoritate de legiferare. Or, dl Rădulescu este membru în partidul care are majoritatea parlamentară de peste şapte ani de zile. Se poate lăuda cu multe proiecte ajunse legi. Niciunul nu vizează acurateţea listelor electorale, rezolvarea problemei de mai sus. Oare ce interese va fi având dl deputat pentru această omisiune, hm?

3. Dincolo de asta, la alegerile europarlamentare şi la referendum a avut drept de vot orice cetăţean român, indiferent de ţara de domiciliu. Îi pot explica dlui deputat, dacă e printre cei care nu înţeleg, ce instituţie trebuia să se asigure că acest drept este unul efectiv, şi n-a făcut-o. Din nou.

4. În fine, faptul că listele permanente au mai mulţi locuitori cu drept de vot ar trebui să aibă în realitate nu poate schimba decât un singur rezultat relevant: la referendum, acolo unde prezenţa se raportează la numărul de alegători pe liste, pentru validare. Altfel spus, referendumul din 26 mai risca să fie invalidat pe baza ficţiunilor de acolo. N-a fost. Care va fi alt "dezavantaj categoric", dl deputat ştie.