Psihologii, tot mai interesaţi de modelele umane pozitive ca sursă de inspiraţie

Psihologia se interesează din ce în ce mai mult de 'modelele pozitive pe care fiecare s-ar putea sprijini pentru a învăţa şi a progresa', scrie cotidianul Le Figaro.

Fiecare om are în forul său interior un Panteon de persoane celebre, în viaţă sau nu, personaje de ficţiune sau persoane apropiate care există în realitate, pe care le admiră şi care îl ajută să se formeze... Aceste persoane sunt denumite 'role models', după ce studiile efectuate au demonstrat că ele au o influenţă semnificativă în special asupra alegerilor profesionale ale oamenilor, dar şi a modului în care aceştia comportă în calitate de părinţi.

În timp ce studiile pe marginea acestei probleme, destul de rare, erau până acum de ordin sociologic, astăzi psihologia pozitivă şi disciplinele de dezvoltare personală se interesează la rândul lor de subiect, în condiţiile în care 'role models' sunt în acelaşi timp repere cu ajutorul cărora fiecare dintre noi se poate cunoaşte mai bine, dar şi 'călăuze' care ajută la progres.

Florence Lautredou, coach şi psihanalist ce remotivează persoane din structuri de conducere şi cadre, a conceput, plecând de la acest aspect, anumite momente-cheie ale seminarelor sale. 'La începutul anumitor şedinţe de grup, prezint o diaporamă cu mari personalităţi arhetipale, din trecut sau din prezent: politicieni precum De Gaulle, inventatori precum Einstein sau Freud, artişti precum John Lennon... Astfel, reactivez capacitatea participanţilor de a admira', explică specialista. Apoi, fiecare este chemat să vorbească în faţa persoanelor pe care le apreciază cel mai mult, fie că este vorba despre celebrităţi sau despre apropiaţi, cum ar fi, de exemplu, un bunic sau un profesor.

Metamorfoza devine sesizabilă. 'Cineva care vorbeşte despre 'role model'-ul său are ochii strălucitori şi pare să se schimbe sub efectul entuziasmului', constată Lautredou. Această admiraţie relevă elemente importante la persoana care-şi exprimă entuziasmul: 'Nu putem să admirăm la alţii decât calităţile care sunt în stare germinală în noi. În caz contrar, am fi insensibili (la aceste persoane)', afirmă psiholoaga.

Tocmai pentru a ajuta dezvoltarea de potenţiale în stare germinală, psihologia pozitivă se interesează de influenţe stimulante. 'Într-o primă etapă, un cercetător precum canadianul Albert Bandura, care lucra la cunoaşterea socială, a dezvăluit importanţa unor modele 'tehnice', atunci când le adopţi cu obiective precise', precizează Jacques Lecomte, preşedintele de onoare al Asociaţiei franceze de psihologie pozitivă.

Ceea ce contează este oportunitatea de a putea urmări un individ similar propriei persoane (cea care admiră) executând o anumită activitate. Se constituie astfel o sursă de informaţie importantă, care influenţează percepţia de auto-eficacitate şi care este denumită 'experianţă vicariantă' (vicarious experience). De exemplu, în cazul unui tânăr fotbalist care îl venerează pe Zidane şi care se inspiră din trecutul acestuia. 'Însă, dacă modelul este prea diferit, prea îndepărtat de noi, acest lucru nu mai funcţionează. Un senior care ar dori să practice în continuare fotbalul ar trebui mai bine să frecventeze cluburile veteranilor din regiunea sa decât să revadă meciurile lui Zidane!', subliniază Lecomte.

Există, totuşi, un domeniu în care modelele pot fi mai îndepărtate de noi: domeniul moral. În acest caz 'purtătorii de idealuri' sunt cei care, la fel ca nişte lumini, ne permit să 'creştem'. Inclusiv sportivul Lilian Thurman a scris o carte despre aceasta: 'Stelele mele negre, de la Lucy la Barack Obama'.

Jonathan Haidt, profesor de psihologie de la Universitatea din Virginia, a ales să numească drept 'elevaţie' această emoţie pe care o încercăm atunci când vedem persoane ce încarnează din plin valori precum libertatea, curajul sau compasiunea. 'Potrivit lui Haidt, elevaţia produce emoţii calde şi îi motivează pe oameni să acţioneze într-un mod mai virtuos', explică Jacques Lecomte, care este şi autorul unei cărţi despre 'Bunătatea umană'.

'Mai multe studii au arătat că, atunci când un om vizionează un filmuleţ sau citeşte o povestioară care descrie o acţiune a unei persoane altruiste, acest lucru o incită să se manifeste ea însăşi în mod generos şi altruist', subliniază Lecomte.

Florence Lautredou confirmă: 'Cei care îşi identifică mai bine 'role models', care le 'frecventează' în mod regulat - citind articole sau biografii despre aceste persoane sau gândindu-se adesea le ele - sunt la rândul lor cei care evoluează cel mai bine în viaţă'.

Prin urmare, fie că se inspiră din umorul unchiului lor sau din rezistenţa unui Primo Levi, important este ca oamenii să fie capabili să răspundă la această întrebare recurentă: 'Cum ar fi făcut 'călăuzele' mele într-o atare situaţie?'.