Prevalenţa psihopaţilor la butoane este semn că societatea este pe cale să se dizolve

Discuţiile despre colaps se referă adesea la semne şi semnale - economia, politica şi tensiunile sociale au devenit din ce în ce mai instabile de mai mulţi ani şi, la fel ca atunci când se adaugă din ce în ce mai multă greutate pe umerii unui om care stă pe gheaţa unui lac, în cele din urmă acesta va ajunge în apă. Întrebarea este cum putem şti când va fi acel moment?

Pe măsură ce sistemele culturale încep să se dizolve din cauza ciocnirilor politice şi a declinului economic, adevăratul rău tinde să iasă la iveală. Se întâmplă încet la început, apoi dintr-o dată. Un semn sigur al accelerării colapsului este prevalenţa tot mai mare a psihopaţilor şi a comportamentului psihopat în văzul tuturor.

Se pare că Statele Unite au intrat în stadiile de mijloc ale unui astfel de colaps, mulţi sociopaţi şi psihopaţi începând să simtă că ar putea fi capabili să îşi pună în aplicare cele mai rele impulsuri, fără consecinţe. Aceştia încep să testeze apele pentru a vedea unde este limita lucrurilor oribile pe care le pot face cu impunitate.

În ultimii zece ani a crescut în mod dramatic violenţa în masă şi numărul furturilor. Odată cu apariţia reţelelor de socializare, este acum mai uşor ca niciodată să se formeze revolte planificate spontan, fără prea multe avertismente, iar în majoritatea cazurilor aceste mulţimi atacă la întâmplare pe oricine şi orice. Se pot organiza în numele politicii sau al activismului, dar tind să atace ţintele cele mai apropiate sau mai uşoare, mai degrabă decât persoanele pe care le consideră vinovate de generarea problemelor.

În cele mai multe cazuri, aceste evenimente au ca rezultat simple distrugeri de bunuri în zonele urbane, dar din ce în ce mai mult a existat o acţiune subiacentă şi agresivă.

Va veni o vreme foarte curând când scopul nu va fi doar de a fura sau de a vandaliza, ci de a folosi instabilitatea ca pe o perdea de fum; o distragere a atenţiei care oferă oportunităţi de a face rău altora.

Psihopaţilor le place să exploateze haosul provocat de tulburările politice pentru a-şi satisface tendinţele violente sau pentru a-i convinge pe alţii să facă acelaşi lucru. Dacă nimeni nu acţionează pentru a elimina primul val de acţiuni criminale în timpul unei tulburări sociale, atunci mii de alţi criminali vor acţiona şi ei pentru a profita de oportunitate. Primul val devine o avalanşă, pentru că sistemul nu mai oferă suficiente stimulente pentru un comportament decent.

Psihologia de bază este greu de explicat, dar priviţi-o astfel - imaginaţi-vă că un copil răsfăţat este ţinut în frâu de părinţii săi în sălile imaculate ale unui muzeu cu exponate fragile. Copilul ar putea face crize, ţipând şi urlând pentru că vrea să atingă numeroasele obiecte delicate din jurul său, dar cel puţin părinţii săi sunt acolo pentru a-l reţine. El nu a învăţat încă faptul că trebuie să fie responsabil şi matur pentru a avea acces la aceste comori. Imaginaţi-vă acum că aţi elimina complet părinţii şi că i-aţi spune copilului că nu mai există reguli.

Bucuria pe care o simte este exaltantă; este sentimentul unei puteri bruşte şi nemeritate. Nimeni nu este prin preajmă pentru a-l opri, prin urmare, îşi va testa propriile capacităţi. Vede mediul ordonat din jurul său şi devine frustrat. Cum îndrăzneşte acest loc să-l limiteze cu limite şi structură?! Prima sa înclinaţie este să distrugă tot ce-i cade în mână.

Acum înţelegeţi că există o parte din orice populaţie adultă care are aceleaşi tendinţe. Ei nu s-au maturizat niciodată. Vor să ia sau să distrugă ce nu pot avea; aşteaptă doar ocazia de a face acest lucru fără repercusiuni.

În această fază a colapsului, când piesele de domino încep să se prăbuşească, forţele de ordine se retrag, lăsând publicul fără prima linie de apărare. Bandele şi jefuitorii se organizează rapid şi cuceresc mai degrabă teritoriul în loc să se limiteze doar la jefuirea oamenilor.

Crima organizată la nivel local duce la distrugere pe scară largă şi la o opoziţie minimă. Oamenii sunt atât de izolaţi şi de ocupaţi să încerce să menţină o slabă supravieţuire economică, încât nu au timp sau motivaţie pentru a riposta.

Iremediabilul apare atunci când oamenilor obişnuiţi li se face frică să îşi părăsească locuinţele. În acest moment va trebui promulgată organizarea agresivă la nivel de cartier, altfel populaţia va fi supusă celor mai violente atacuri.

Însă, uneori, psihopaţii cu care trebuie să ne confruntăm în timpul unui colaps se află chiar în cadrul guvernului care ar trebui să ne protejeze libertăţile. Aceasta este o situaţie în care infractorilor li se dă licenţa de a folosi violenţa împotriva cetăţenilor prin intermediul iluziei legii. Populaţia este apoi confruntată cu întrebarea inevitabilă - merită legile să fie respectate atunci când psihopaţii le scriu?

Atunci când oamenii corupţi conduc guvernul, binele devine rău şi răul devine bine. Luaţi în considerare standardele duble extreme care există în SUA între tratamentul aplicat mulţimilor de activişti de stânga şi cel aplicat protestatarilor conservatori. Uitaţi-vă la răspunsul guvernului şi al mass-media la revoltele activiştilor Black Lives Matter faţă de răspunsul lor la evenimentul din 6 ianuarie. În cazul "revoltelor" de la Capitoliu, poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene în mulţimea de altfel paşnică, apoi, când protestatarii au reacţionat violent, au fost acuzaţi de "insurecţie".

Există vreun exemplu de răspuns de acest gen folosit împotriva stângii? Nu. În schimb, mass-media şi oficialii publici descriu mulţimile distructive ca fiind "înflăcărate, dar în mare parte paşnice", aşa cum a fost cazul revoltelor din Minnesota, care au incendiat inclusiv secţii de poliţie.

Dublul standard este absurd, dar, din nou, aşa este gândit să fie. De ce? Pentru că psihopaţii din cadrul stângii politice au fost recompensaţi şi încurajaţi. Conservatorii şi moderaţii ar trebui să se simtă înfrânţi,ca să nu mai fie dispuşi să riposteze. Acestea sunt genul de condiţii care alimentează oamenii dezechilibraţi şi prădători, dezlănţuindu-i asupra populaţiei.

Atunci când psihopaţii se simt protejaţi, urmează rapid bulversarea totală şi haosul.