Preţul petrolului explodează, dar G7 nu deschide încă rezervele strategice

Miniştrii de Finanţe ai G7 au folosit titluri din presa asiatică, inclusiv apeluri pentru organizarea unei reuniuni pentru a discuta o eventuală eliberare a rezervelor strategice de petrol (SPR), ca o încercare pur simbolică de a calma pieţele energetice haotice.

Acum, după încheierea reuniunii de urgenţă, grupul liderilor nu a reuşit să ajungă la un acord privind eliberarea de ţiţei din rezerve. Acele titluri au făcut temporar ca preţul Brent să scadă de la aproximativ 119 dolari/baril la aproape 100 de dolari, dar, încă o dată, pare să fi fost puţin mai mult decât un spectacol, în timp ce liderii mondiali privesc direct spre ceea ce ar putea deveni un şoc energetic.

Franţa a declarat că G7 nu este încă pregătit să avanseze cu o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol ca răspuns la Operaţiunea Epic Fury, care a declanşat haos în Orientul Mijlociu, scrie ZeroHedge.

Ministrul francez al Finanţelor, Roland Lescure, le-a spus celorlalţi miniştri că grupul este pregătit să ia orice măsuri necesare pentru a stabiliza situaţia şi monitorizează îndeaproape evoluţiile, inclusiv posibila utilizare a rezervelor strategice.

„Am convenit să urmărim situaţia foarte atent, suntem pregătiţi să luăm toate măsurile necesare, inclusiv utilizarea rezervelor strategice pentru a stabiliza piaţa”, a declarat Lescure după reuniune, citat de Bloomberg.

Analistul Bloomberg pentru pieţele de mărfuri Javier Blas a spus pe X că G7 nu a autorizat eliberarea rezervelor strategice şi a optat în schimb să continue monitorizarea pieţelor energetice. El a adăugat că Japonia a invocat o recomandare a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), care le cere liderilor G7 să ia în considerare utilizarea rezervelor pentru a limita creşterea preţului petrolului.

Financial Times relatează că miniştrii de Finanţe ai G7 sunt pregătiţi să publice o declaraţie comună în care statele vor spune că „sunt pregătite să ia măsurile necesare, inclusiv pentru a sprijini aprovizionarea globală cu energie, cum ar fi eliberarea de stocuri”, potrivit unor persoane familiarizate cu situaţia.

O reuniune virtuală organizată luni a inclus şefii IEA, FMI, Băncii Mondiale şi OCDE, potrivit aceloraşi surse.

„Am discutat conflictul actual din Orientul Mijlociu, impactul său asupra stabilităţii regionale, condiţiilor economice globale şi pieţelor financiare, precum şi importanţa rutelor comerciale sigure”, se aşteaptă miniştrii să declare în comunicat.

Acţiunile din Asia şi Europa au scăzut, în timp ce contractele futures pe acţiunile americane au coborât cu 1%, iar contractele futures pentru Brent şi WTI s-au tranzacţionat la niveluri de peste 100 de dolari după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu din weekend.

Şocul energetic despre care am avertizat în ultima săptămână, citând birouri instituţionale de top de la JPMorgan, UBS, Goldman şi alţii, se află acum direct în faţa liderilor G7, pe fondul izbucnirii panicii pe pieţele energetice.

Financial Times a relatat că miniştrii de Finanţe ai G7 urmează să organizeze un apel la ora 8:30 dimineaţa, ora New Yorkului, pentru a discuta o posibilă eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol pentru a combate creşterea necontrolată a preţurilor ţiţeiului, după ce petrolul Brent a atins peste noapte 119 dolari/baril. O astfel de mişcare de a introduce rezervele strategice pe pieţele globale arată cât de îngrijoraţi sunt factorii de decizie că şocul petrolier ar putea distruge încrederea consumatorilor şi, la rândul său, ar putea afecta creşterea economică.

Au existat cinci eliberări coordonate ale rezervelor strategice pe piaţa globală împreună cu Agenţia Internaţională pentru Energie. Ultimele două au avut loc în 2022, în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, care a trimis preţurile energiei la niveluri foarte ridicate. Totuşi, trebuie menţionat că eliberarea rezervelor strategice în 2022 nu a funcţionat prea bine, iar piaţa va privi probabil dincolo de fluxurile actuale şi se va concentra asupra faptului că stocurile totale sunt epuizate.

Graba liderilor G7 vine în momentul în care petrolul Brent a atins 119 dolari/baril în Asia, în creştere de la aproximativ 72 de dolari înainte de lansarea Operaţiunii Epic Fury cu mai bine de o săptămână în urmă, acum în a doua săptămână. Cu Strâmtoarea Ormuz practic închisă şi producătorii din Golf reducând producţia pe măsură ce depozitele se umplu, cel mai pesimist scenariu pare să se desfăşoare: un şoc energetic.

Pentru a atenua şocul, acoperind parţial deficitul de aprovizionare într-un război pe termen scurt (dar cu siguranţă nu într-o perturbare mai lungă sau mai amplă), sursele au spus că liderii mondiali ar putea elibera între 300 şi 400 de milioane de barili, adică aproximativ 25%–30% din rezerva totală de 1,2 miliarde de barili.

Având în vedere mişcările extreme ale pieţei, orice anunţ ar putea influenţa preţurile (şi, într-adevăr, este deja parţial anticipat), însă rămâne întrebarea dacă acest lucru va afecta efectiv preţul benzinei la pompă în America (care ar urma să urce la 5 dolari pe galon, chiar dacă doar temporar, ca reacţie întârziată la creşterea preţurilor WTI şi RBOB).

La sfârşitul săptămânii trecute, strategul principal pentru mărfuri al JPMorgan, Natasha Kaneva, a făcut aşa-numitul „calcul Ormuz” şi a avertizat că opririle de producţie erau iminente — motiv pentru care statele majore din Golf au redus producţia în weekend, iar petrolul Brent a urcat peste pragul de 100 de dolari.

În plus, economistul energetic Anas Alhajji i-a avertizat săptămâna trecută pe analiştii UBS despre limitele rezervelor strategice:

„Impactul SPR al SUA este limitat. Arabia Saudită este complet în afara jocului. Toată acea capacitate suplimentară din OPEC este în afara jocului. Deci ce facem? Ajungem să ne bazăm pe distrugerea cererii pentru a reduce preţurile. Şi, din cauza cumpărăturilor de panică, preţurile ar depăşi cu uşurinţă 100 de dolari în acest scenariu.”

Chiar dacă conflictul din Orientul Mijlociu s-ar încheia astăzi, a explicat Alhajji, readucerea producţiei de petrol şi gaze din Golf la un „nivel normal” ar dura două luni din cauza problemelor logistice şi tehnice. Acest lucru sugerează doar că un şoc energetic a început deja.

Deutsche Bank a avertizat în ultimele zile că aceasta reprezintă o „ameninţare existenţială” pentru companiile aeriene, iar următorul ar putea fi un şoc pentru consumatori. Singura întrebare acum este dacă şocul este suficient de mare pentru a provoca un impact financiar asupra ţărilor care sunt printre cei mai mari importatori de petrol din regiunea Golfului, precum China şi alte ţări asiatice.