Preşedinţii curţilor de apel o susţin pe Savonea, criticată dur pentru eliberarea pe bandă rulantă a unor infractori cu nume sonore

Cei 16 preşedinţi de curţi de apel din România — 15 civile şi una militară — şi-au exprimat public sprijinul faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi faţă de preşedinta acesteia, Lia Savonea, în contextul în care Savonea a fost criticată dur pentru că, în ultima perioadă, a eliberat „pe bandă rulantă” nume sonore din lumea infractorilor.

Într-un comunicat de presă publicat de Lumea Justiţiei, cei 16 semnatari susţin că, atunci când ÎCCJ este supusă discreditării sau presiunilor publice, „inevitabil este afectată încrederea în toţi judecătorii”.

Preşedinţii curţilor de apel critică totodată Executivul, acuzându-l că ar încerca „subjugarea puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului”.

„Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive, în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.

Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi neiertabilă a Constituţiei şi a legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului 'Statul sunt eu', discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile 'valori' după care se ghidează structura statală a ţării”, afirmă aceştia.

Redăm integral comunicatul de presă:

Apărarea instanţei supreme este apărarea Justiţiei din România

Preşedinţii curţilor de apel din România îşi exprimă public sprijinul faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor şi presiunilor fără precedent exercitate în spaţiul public.

Justiţia română este un sistem unitar. Autoritatea instanţei supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicţional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanţele din ţară şi afectează încrederea în toţi judecătorii.

Cum, potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanţei supreme, ci o slăbire a justiţiei în ansamblu.

Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem — de la curţile de apel la tribunale şi judecătorii — şi cu afectarea încrederii societăţii în capacitatea judecătorilor de a-şi îndeplini rolul constituţional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental — o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei.

Procedurile judiciare nu sunt abuzuri, aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului — respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.

Subliniem că, în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive, mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de „duşmani ai poporului”, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.

Statul, prin exponenţii săi politici, are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente — nu să dezbine şi să polarizeze, împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.

Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive, în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.

Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi a legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului «Statul sunt eu», discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile 'valori' după care se ghidează structura statală a ţării.

În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar şi responsabilitatea comună de a apăra independenţa justiţiei şi statul de drept, demnitatea funcţiei de judecător şi încrederea cetăţenilor în instituţiile fundamentale ale statului.

Facem apel la respectarea statutului constituţional al puterii judecătoreşti şi la protejarea autorităţii instanţei supreme, ca garanţie a unui stat de drept funcţional.

Ne alăturăm, în mod solidar, poziţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi lansăm un apel la raţiune, rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept:

• independenţa judecătorilor nu poate fi negociată sau condiţionată de reacţii publice;

• demnitatea conducerii instanţei supreme este parte integrantă a prestigiului justiţiei;

• nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influenţa actul de judecată.

În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune; justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci doar respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborare loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat.

Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor care o promovează. Protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamată în discursul public, este doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.

Semnatari:

Judecător Oana Maria Petrescu – preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan – preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa – preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie – preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Girbovan – preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă – preşedinta Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu – preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Doru Beneşcu – preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu – preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman – preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir – preşedinta Curţii de Apel Piteşti
Judecător Paul Mihail Frăţilescu – preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Titiana Ilieş – preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Diţă – preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Ioana Delia Lucaci – preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător Petre Valentin Bădiţă – preşedintele Curţii Militare de Apel