Preşedintele filipinez afirmă că nu va permite accesul SUA la mai multe baze militare locale
Preşedintel SUA Joe Biden (dr) şi omologul său filipinez Ferdinand Marcos Jr. (Screenshot)
Preşedintele filipinez a declarat, luni, că administraţia sa nu plănuieşte să permită Statelor Unite acces la mai multe baze militare filipineze şi a subliniat că prezenţa militarilor americani în mai multe tabere şi situri până în prezent a fost determinată de acţiunile agresive ale Chinei în disputata Mare a Chinei de Sud, transmite AP.
Preşedintele Ferdinand Marcos Jr. care a preluat mandatul în 2022, a permis accesul forţelor şi armelor americane în alte patru baze militare filipineze, ridicând la nouă numărul de situri în care trupele americane pot să se rotească pe termen nelimitat, în baza unui acord din 2014.
Administraţia Biden a consolidat un arc de alianţe de securitate în regiune pentru a contracara mai bine China, o mişcare care se potriveşte cu eforturile Filipinelor de a-şi consolida apărarea externă, în special în Marea Chinei de Sud.
Decizia lui Marcos de anul trecut a alarmat China, deoarece două dintre noile amplasamente erau situate chiar vis-a-vis de Taiwan şi de sudul Chinei. Beijingul a acuzat Filipinele că oferă forţelor americane terenuri de staţionare, care ar putea fi folosite pentru a-i submina securitatea.
"Filipine nu intenţionează să creeze alte baze sau să dea acces la alte baze", a declarat Marcos, fără a da detalii, ca răspuns la o întrebare în timpul unui forum cu corespondenţii străini din Manila.
Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că permiterea accesului militarilor americani la bazele filipineze a provocat acţiuni ale Chinei în Marea Chinei de Sud, Marcos a declarat că prezenţa trupelor americane a fost de fapt un răspuns la acţiunile Chinei.
"Acestea sunt reacţii la ceea ce s-a întâmplat în Marea Chinei de Sud, la acţiunile agresive cu care a trebuit să ne confruntăm", a spus el, menţionând navele pazei de coastă chineze care folosesc tunuri de apă pentru a descuraja navele filipineze din zona pe care Beijingul o revendică a fi a sa.
El a amintit, de asemenea, coliziunile, blocarea pescarilor filipinezi şi barierele maritime pentru a bloca navele din Scarborough Shoal, care se află în zona economică a Filipinelor.
Sub conducerea lui Marcos, Filipine a adoptat o strategie de a face publice incidentele, permiţând jurnaliştilor să urce la bordul navelor sale de patrulare pentru a fi martori la acţiunile asertive ale Chinei.
"Este crucial ca mass-media [...] să continue să expună aceste acţiuni care nu numai că ameninţă pacea şi stabilitatea regiunii, dar subminează şi ordinea bazată pe reguli care a stat la baza dezvoltării şi prosperităţii globale în secolul trecut", a declarat Marcos.
China a acuzat Filipine că a declanşat confruntările prin intruziunea în ceea ce ea spune că sunt apele teritoriale chineze şi prin renegarea unui presupus acord de retragere a unei vechi nave a marinei filipineze, care acum serveşte drept avanpost teritorial al Manilei în zona disputată Second Thomas Shoal.
Marcos a declarat că nu are cunoştinţă de o astfel de înţelegere şi a adăugat că el consideră că înţelegerea a fost anulată - dacă a existat vreodată.
Săptămâna trecută, preşedintele Joe Biden a reînnoit angajamentul "de fier" al Washingtonului de a-şi apăra aliaţii din Pacific, în cadrul unui summit cu Marcos şi cu premierul japonez Fumio Kishida, la Casa Albă. El a reiterat că SUA este obligată să apere Filipinele dacă forţele, avioanele sau navele sale sunt supuse unui atac armat.
Întrebat când ar putea fi invocat Tratatul de apărare reciprocă din 1951 dintre SUA şi Filipine pe fondul ostilităţilor teritoriale dintre China şi Filipine, Marcos l-a citat pe secretarul apărării Lloyd Austin, care a spus că acest lucru s-ar putea întâmpla "dacă vreun militar filipinez este ucis în urma unui atac al unei puteri străine".
