Preşedinta CCR spune că anularea alegerilor din România „nu este singulară” în Europa
Anularea prezidenţialelor din România a atras atenţia la nivel mondial asupra riscurilor pe care tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială le pot avea pentru procedurile democratice, a declarat preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu. Ea a pus hotărârea CCR din decembrie 2024 în contextul altor intervenţii ale curţilor constituţionale în alegeri din Europa, invocând cazurile Austriei şi Bulgariei.
Tănăsescu a făcut declaraţiile la Palatul Parlamentului, la reuniunea „Societatea informaţională şi democraţia constituţională”, organizată în cadrul programului trienal al preşedinţiei Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone. La eveniment au participat preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Luca Niculescu.
Preşedinta CCR a arătat că decizia din România, care a dus la reluarea întregului proces electoral, se înscrie într-o serie de hotărâri prin care curţi constituţionale europene au intervenit în scrutine, cu efecte diferite în fiecare caz.
„Curtea Constituţională a Austriei a decis reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2016. În decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, cu consecinţa reluării sale în integralitate. În martie 2025, Curtea Constituţională a Republicii Bulgaria a invalidat parţial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024.
Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curţii Constituţionale a României a atras atenţia lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale şi inteligenţei artificiale, componente ale societăţii informaţionale, în special cu privire la procedurile şi mecanismele democratice”, a explicat Simina Tănăsescu, potrivit Agerpres.
În discursul său, preşedinta CCR a vorbit şi despre rolul instanţelor constituţionale în apărarea statului de drept şi despre limitele pe care Constituţia le impune puterii politice.
„O Constituţie este construită pe valorile care unesc societatea şi pe care le statorniceşte. Jurisdicţiile constituţionale sunt chemate să le aplice drept frontiere ale spaţiului democraţiei constituţionale. Acest lucru trebuie să se întâmple şi în timpuri liniştite, şi în vremuri tulburi.
Esenţa democraţiei constituţionale este încadrarea şi limitarea puterii politice prin Constituţie. Ea asigură respectarea statului de drept. Ea presupune respingerea instituţionalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorităţi. Prin urmare, democraţia constituţională nu este un oximoron, iar democraţia nu este externă Constituţiei. Justiţia constituţională stă dovadă pentru acest fapt”, a declarat Tănăsescu.
