Posibilă ruptură între SUA şi Israel? Consilierii lui Trump: "Israelul nu detestă haosul. Noi da"

Donald Trump, Benjamin Netanyahu (Getty Images)
Redacţia
20.03.2026
Donald Trump, Benjamin Netanyahu (Getty Images)
Redacţia
20.03.2026

Preşedintele Trump şi Benjamin Netanyahu au vorbit aproape zilnic de la începutul războiului. Cu toate că Trump a declarat că „lucrează foarte bine împreună”, oficialii americani îşi dau seama că obiectivele finale şi toleranţa la risc ale celor două ţări ar putea intra în contradicţie pe măsură ce războiul, aflat în a 19-a zi, continuă.

Mai mulţi oficiali americani l-au descris pe Trump drept cea mai favorabilă persoană din Casa Albă în privinţa intrării în război cu Iranul. De asemenea, el pare mai aliniat cu obiectivele maximaliste ale lui Netanyahu decât mulţi dintre consilierii săi.

Dar, potrivit Axios, oficialii din Washington, Tel Aviv şi Teheran ştiu cu toţii că orice ruptură între aliaţi ar putea defini rezultatul războiului.

Trei dintre consilierii preşedintelui Trump au declarat că, în opinia lor, acesta va dori să încheie operaţiunile majore înaintea prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu.

Totuşi, Trump şi Netanyahu par în prezent mai apropiaţi ca niciodată, iar criza din Strâmtoarea Hormuz face puţin probabil că SUA să încerce să se retragă prea curând.

Serviciile militare şi de informaţii ale SUA şi Israelului acţionează în coordonare, deşi ţintele lor diferă.

În timp ce SUA se concentrează aproape exclusiv pe ţinte militare, Israelul desfăşoară şi asasinate la nivel înalt şi alte acţiuni menite să pună bazele unei schimbări de regim.

Oficialii americani de rang înalt spun că, deşi Trump ar vedea schimbarea de regim ca un bonus, intenţionează să încheie războiul atunci când obiectivele sale militare de bază — distrugerea programului de rachete al Iranului, a programului nuclear, a marinei şi a finanţării proxy-urilor — vor fi atinse.

„Israelul are şi alte priorităţi şi ştim asta”, a spus un oficial de la Casa Albă.

„Israelul va încerca să-l elimine pe noul lor lider. Sunt mult mai interesaţi de asta decât noi”, a spus un alt oficial.

În atacul iniţial, Israelul s-a concentrat pe decapitarea conducerii iraniene, în timp ce SUA s-a concentrat pe ţintirea rachetelor şi dronelor îndreptate către bazele sale din regiune.

Israelul a continuat să desfăşoare o gamă mai largă de operaţiuni decât SUA.

Serviciul Mossad al Israelului a încercat chiar să stimuleze o invazie terestră din nordul Irakului de către kurzii iranieni, deşi aceasta nu s-a materializat încă.

Singurul punct clar de fricţiune în cele peste două săptămâni de război a apărut atunci când Israelul a bombardat rezervoare de stocare a petrolului iranian.

Stabilizarea pieţei globale de petrol este o prioritate mai mare pentru SUA decât pentru Israel, spun oficialii. Casa Albă a cerut Israelului să nu mai vizeze petrolul fără o undă verde clară din partea Washingtonului.

„Israelul nu detestă haosul. Noi da. Noi vrem stabilitate. Netanyahu? Nu prea, mai ales în Iran. Ei urăsc guvernul iranian mult mai mult decât noi”, a spus un oficial de la Casa Albă.

Trump şi Netanyahu au părut altfel complet aliniaţi. Războiul de 12 zile din iunie trecut le-a consolidat semnificativ relaţia.

Trump a considerat acel război un mare succes şi i-a acordat lui Netanyahu un merit considerabil. Ulterior, Trump continuă campania pentru a obţine o graţiere pentru Netanyahu şi a pune capăt procesului său de corupţie.

Deşi unii oficiali de la Casa Albă au fost suspicioşi faţă de prim-ministrul israelian şi intenţiile sale în ultimele luni, Trump a părut mai sincronizat cu Netanyahu ca niciodată.

Deşi unii analişti au pus sub semnul întrebării decizia Israelului de a-l asasina marţi pe şeful securităţii iraniene, Ali Larijani, susţinând că ar fi fost mai înclinat decât alţi oficiali iranieni de rang înalt să accepte un eventual acord de pace cu SUA, Trump şi-a exprimat satisfacţia.

Netanyahu a lăsat clar de înţeles că urmează şi alte acţiuni. El i-a arătat chiar ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, un „card de pontaj” pe care îl poartă, cu liderii iranieni pe care Israelul i-a asasinat sau intenţionează să îi elimine în curând.

Demisia directorului Centrului Naţional pentru Combaterea Terorismului, Joe Kent, marţi, pe fondul afirmaţiilor că Israelul l-ar fi împins pe Trump într-un război inutil, a scos la iveală o problemă politică persistentă pentru administraţie.

„Suntem conştienţi de aparenţa că executăm ordinele Israelului. Nu este cazul. Dar înţelegem percepţia şi nu este de ajutor”, a declarat un consilier senior al lui Trump înainte de demisia lui Kent.

Trump a recunoscut că obiectivele Israelului ar putea fi „puţin diferite” de ale sale.

„Ştiţi, ei sunt acolo, iar noi suntem foarte departe”, le-a spus reporterilor duminică.

Oficiali europeni au spus că secretarul de stat Marco Rubio a recunoscut, în mai multe convorbiri telefonice cu omologii săi europeni, că există diferenţe între obiectivele SUA şi cele ale Israelului.

Întrebat într-un briefing de presă săptămâna trecută dacă Iranul va trebui să respecte cerinţele atât ale SUA, cât şi ale Israelului pentru ca războiul să se încheie, secretarul apărării Pete Hegseth a spus că SUA va lua această decizie.

„Obiectivele noastre sunt obiectivele noastre. Noi vom stabili ritmul momentului în care acestea vor fi atinse”, a declarat şeful Pentagonului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos