Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuţia sa la consolidarea ordinii juridice mondiale

Premiul Nobel pentru Pace din 2026 i-a fost acordat vineri juristei Navanethem „Navi” Pillay din Africa de Sud, „pentru eforturile sale de promovare a păcii şi a dreptului internaţional”, a anunţat Comitetul Nobel din Norvegia.

Pillay, de origine tamilă indiană, s-a născut în Africa de Sud în perioada apartheidului şi a crescut în oraşul Durban, situat pe coasta de est a ţării, unde şi-a înfiinţat propria firmă de avocatură în anii 1960.

Ea „a extins în mod semnificativ sfera de aplicare şi impactul dreptului internaţional”, a declarat preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Jørgen Watne Frydnes, potrivit dpa.

„Există un fir comun care leagă activitatea sa timpurie de apărare a lui Nelson Mandela şi a altor persoane care s-au opus apartheidului de activitatea sa ca judecătoare în unele dintre cele mai importante procese internaţionale ale epocii noastre”, a adăugat acesta.

Pillay se afla la Palatul de Justiţie din Nürnberg, Germania, când a aflat de acordarea premiului. Acolo, ea participa la o conferinţă privind dreptul penal internaţional, desfăşurată chiar în sala în care Aliaţii i-au judecat pe criminalii de război nazişti după cel de-al Doilea Război Mondial, în cadrul unor procese care au stat efectiv la baza sistemului juridic internaţional.

Pillay a descris Premiul Nobel pentru Pace ca fiind „total neaşteptat” şi „o surpriză minunată”. Directorul conferinţei Forumului de la Nürnberg, Christoph Safferling, a scos-o dintr-o sesiune şi i-a spus să se aşeze mai întâi, a povestit femeia în vârstă de 85 de ani despre momentul în care a aflat vestea.

„Am primit multe distincţii de-a lungul vieţii”, a spus ea, dar aceasta a fost cea mai „înaltă şi mai frumoasă” distincţie pe care a primit-o vreodată.

Ea a dedicat premiul tuturor supravieţuitorilor crimelor internaţionale şi apărătorilor justiţiei internaţionale, afirmând că compasiunea şi curajul acestora au asigurat că impunitatea nu va fi acceptată.

„Trăim într-o epocă în care dreptul internaţional şi drepturile omului sunt supuse unor atacuri politice semnificative”, a declarat jurista sud-africană în cadrul Forumului de la Nürnberg.

„Această realitate tot mai gravă este vizibilă în special prin atacurile asupra Curţii Penale Internaţionale”, a spus laureata, care a ocupat ea însăşi funcţia de judecătoare la Curtea de la Haga între 2003 şi 2008.

Israelul o critică aspru pe Pillay

Premiul nu a fost însă bine primit de toată lumea, Israelul criticând aspru această decizie.

„Dacă ar exista un premiu pentru minciuni, ură şi calomnii sângeroase, Navi Pillay nu ar fi doar o candidată. Ar fi favorita. Rolul ei în demonizarea neîncetată şi motivată politic a Israelului... spune multe”, a scris Ministerul de Externe israelian pe X.

Pillay a prezidat recent o comisie de anchetă a ONU care a acuzat Israelul de genocid în Fâşia Gaza în 2025. Guvernul israelian respinge cu fermitate aceste acuzaţii.

Ministerul de Externe al Israelului a declarat că Comitetul Nobel „a premiat cea mai mare minciună a secolului XXI”, făcând ecou unui răspuns recent al prim-ministrului Benjamin Netanyahu la acuzaţia că ţara sa ar comite genocid în Fâşia Gaza.

„Joseph Goebbels aplaudă cu siguranţă din iad”, adaugă postarea, făcând referire la ministrul propagandei din Germania nazistă.

În faţa criticilor internaţionale virulente la adresa comportamentului armatei israeliene în războiul din Gaza, Israelul susţine că acţionează în legitimă apărare ca urmare a atacului condus de Hamas din 7 octombrie 2023. Reputaţia internaţională a Israelului a suferit daune considerabile în ultimii trei ani.

Ministerul de Externe al Israelului a mai declarat: „Acordarea Premiului Nobel pentru Pace lui Pillay nu reprezintă o recunoaştere a justiţiei. Este o instrumentalizare grotescă a unui premiu pentru a legitima ura şi prejudecăţile împotriva Israelului.”

O carieră ilustră

Pillay a absolvit Universitatea din Natal, din Africa de Sud, şi a studiat ulterior la Universitatea Harvard din Statele Unite, unde a obţinut un doctorat în ştiinţe juridice în 1988. A fost numită la Curtea Supremă a Africii de Sud în 1995.

A ocupat ulterior funcţia de preşedintă a Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda, a fost judecătoare la Curtea Penală Internaţională şi, între 2008 şi 2014, a deţinut funcţia de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.

A prezidat Comisia internaţională independentă de anchetă a ONU privind teritoriile palestiniene ocupate între 2021 şi 2025 şi a fost judecătoare în cadrul Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul în care Myanmar a fost acuzat de genocid.

„Comitetul Nobel din Norvegia acordă o importantă deosebită rolului lui Navi Pillay ca forţă motrice în dezvoltarea unui sistem internaţional de drept şi ordine, subliniind totodată rigoarea sa judiciară, integritatea personală şi curajul considerabil”, se menţionează în motivarea deciziei.

„Într-o perioadă în care numărul războaielor şi al conflictelor este în creştere, iar judecătorii şi instituţiile de drept internaţional sunt supuse unor atacuri politice, Comitetul Nobel doreşte să reamintească faptul că capacitatea de a rezolva conflictele fără recurgerea la forţă sau violenţă depinde de statul de drept internaţional.

„Un sistem juridic internaţional în care criminalii de război sunt traşi la răspundere şi victimele abuzurilor beneficiază de justiţie este o condiţie prealabilă pentru o lume paşnică”, se mai menţionează în citat.

Mai puţini candidaţi în acest an

Pillay a fost selectată dintr-o listă totală de 287 de candidaţi, un număr semnificativ mai mic decât anul trecut. Printre nominalizaţi s-au numărat 208 de persoane şi 79 de organizaţii.

Premiul are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze (1,2 milioane de dolari) în acest an. Acesta va fi înmânat, împreună cu toate celelalte premii Nobel, pe 10 decembrie, la aniversarea morţii lui Nobel.

În 2025, Premiul Nobel pentru Pace i-a fost acordat liderului opoziţiei venezuelene, María Corina Machado. Ea şi-a dedicat premiul preşedintelui SUA, Donald Trump, şi i-a dăruit ulterior medalia. Conform regulilor Nobel, însă, premiul în sine nu poate fi transferat unei alte persoane.

Laureaţii din acest an la medicină, fizică, chimie şi literatură au fost deja anunţaţi. Anunţurile urmează să se încheie luni cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel.

Premiile Nobel au fost instituite de Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. În testamentul său, el a stipulat că premiile trebuie acordate celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari beneficii umanităţii in diferitele categorii de premii.

Pacea a fost a cincea şi ultima categorie de premii menţionată de Nobel în testamentul său. El nu a lăsat nicio explicaţie cu privire la motivul pentru care un comitet norvegian ar trebui să acorde premiul pentru pace, în timp ce celelalte patru premii sunt gestionate de comitete suedeze.