Medicii din Gaza emit o alertă de malnutriţie, în timp ce blocada israeliană totală intră în a patra săptămână

Malnutriţia se răspândeşte în Gaza, avertizează medicii şi lucrătorii umanitari din teritoriul palestinian devastat, în timp ce blocada israeliană totală a tuturor aprovizionărilor intră în a patra săptămână, informează The Guardian.

Nu a existat niciun semn că Israelul va deschide punctele de intrare pentru a permite circulaţia ajutoarelor esenţiale sau va reduce noua ofensivă în Gaza, care a început marţi cu un val de lovituri aeriene care au ucis 400 de persoane, majoritatea civili, punând capăt unei perioade de două luni de calm relativ. Duminică, oficialii palestinieni au declarat că bilanţul total al celor aproape 18 luni de conflict a depăşit 50.000 de morţi.

O lovitură aeriană în oraşul Khan Younis l-a ucis duminică pe Salah Bardawil, membru al biroului de conducere politică al Hamas, iar Forţele de Apărare ale Israelului (FDI) au emis noi ordine de evacuare a palestinienilor din zonele de la vest de oraşul Rafah, la graniţa cu Egiptul, ţinta unei ofensive majore în urmă cu aproximativ un an, şi unde FDI desfăşoară operaţiuni terestre urgente.

Ordinele specifică faptul că nu va fi permisă deplasarea în vehicule. În ultimele zile au fost raportate numeroase incidente în care civili au fost ucişi sau grav răniţi în atacuri ale forţelor israeliene asupra unor maşini în Gaza.

„IDF a lansat o operaţiune de dezmembrare a organizaţiilor teroriste. Vă aflaţi în prezent într-o zonă de luptă periculoasă. Îndepărtaţi-vă imediat de zona de luptă”, se arată în ordine.

Cel puţin 19 palestinieni au fost ucişi în cursul nopţii, potrivit oficialilor medicali duminică. Două spitale din sudul Gazei au declarat că au primit 17 cadavre în urma loviturilor, inclusiv cele ale mai multor femei şi copii. Bilanţul nu a inclus oficialul Hamas şi soţia acestuia.

Mai târziu, duminică, armata israeliană a declarat că trupele au încercuit tabăra de refugiaţi Tal al-Sultan din Rafah, adăugând că obiectivul lor a fost „dezmembrarea infrastructurii teroriste şi eliminarea” militanţilor de acolo.

Până în prezent, în acest război - declanşat de un atac al militanţilor Hamas în Israel în octombrie 2023, în care aceştia au ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, şi au luat 251 de ostatici - au fost ucişi peste 50.000 de palestinieni, de asemenea majoritatea civili, şi aproximativ 113.000 au fost răniţi, potrivit oficialilor.

Israelul, care a acuzat Hamas de jefuirea sistematică a ajutoarelor, a întrerupt livrările către Gaza la câteva ore după expirarea primei faze a unei presupuse încetări a focului în trei etape. Hamas neagă acuzaţiile.

Responsabilii cu ajutoarele au declarat că distribuirile vor fi reduse treptat, dacă este posibil, în timp ce furnizarea de bucătării comunitare care hrănesc aproximativ un milion de persoane va deveni din ce în ce mai dificilă.

„La un moment dat, vom rămâne fără provizii şi lucrurile vor deveni disperate [...] dar chiar dacă am avea provizii, ar fi foarte dificil să le distribuim, deoarece mediul de securitate înseamnă că nu putem opera”, a declarat un oficial ONU cu sediul în Gaza.

Şase din cele 23 de brutării operate de Programul alimentar mondial al ONU au fost deja închise din cauza lipsei de gaz de gătit, în timp ce Unrwa, principala agenţie ONU responsabilă cu bunăstarea palestinienilor, avea vineri în stoc aproximativ 60 000 de saci de făină, suficient pentru doar şase zile de distribuţie.

Preţurile pentru cantitatea limitată de alimente încă disponibile în magazine şi pieţe au crescut vertiginos şi sunt acum inaccesibile pentru aproape toată lumea. Cartofii costă echivalentul a 6 USD/kg, de cinci ori mai mult decât în urmă cu o lună, în timp ce buteliile de gaz pentru gătit se vând cu 60 USD/kg, de patru ori mai mult decât înainte de încheierea fragilei pauze a ostilităţilor, acum trei săptămâni.

„Este foarte clar că oamenii sunt subponderali. Populaţia este foarte tânără, iar copiii au nevoie de alimente nutritive”, a declarat Khamis Elessi, medic consultant principal în oraşul Gaza.

Feroze Sidhwa, un medic de urgenţă voluntar din Gaza, stabilit în SUA, a declarat că consecinţele a 18 luni de alimentaţie deficitară sunt foarte evidente în rândul pacienţilor săi.

„Vedem foarte clar că toată lumea a pierdut în greutate [...] Eu pot vedea că inciziile mele chirurgicale nu se vindecă bine”, a spus el.

Distribuţia ajutoarelor a fost îngreunată de deplasări.

„Există o mare anxietate cu privire la ceea ce se va întâmpla, în special părinţii pentru copiii lor. Totul este non-stop: ordine de evacuare, explozii, spitalele sunt pline de victime, acum asistăm la o penurie de alimente. Este foarte imprevizibil.

Putem auzi explozii masive în cea mai mare parte a zilei. Rapoartele privind victimele sunt primite în fiecare oră, dar primii respondenţi nu pot ajunge la toate locurile atacurilor deoarece este prea periculos sau nu au suficient combustibil pentru ambulanţe”, a declarat Hisham Mhanna, purtător de cuvânt în Gaza pentru Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR).

Duminică, în oraşul Rafah din sud, bărbaţi, femei şi copii palestinieni puteau fi văzuţi mergând de-a lungul unui drum de pământ şi purtându-şi lucrurile în braţe. Cea mai mare parte a populaţiei din Gaza a fost nevoită să fugă din interiorul teritoriului, adesea de mai multe ori.

„Este o deplasare sub foc. Sunt oameni răniţi printre noi. Situaţia este foarte dificilă”, a declarat Mustafa Gaber, un jurnalist local care se deplasează împreună cu familia sa.

Presa israeliană s-a întrebat duminică dacă obiectivele noii ofensive se limitează la distrugerea Hamas şi returnarea ostaticilor deţinuţi în Gaza - cele două obiective adesea citate de guvernul israelian.

Vineri, Israel Katz, ministrul israelian al apărării, a afirmat într-o declaraţie că a „instruit IDF să preia teritorii suplimentare în Gaza, să evacueze populaţia şi să extindă zonele de securitate din jurul Gaza pentru a apăra oraşele israeliene şi trupele IDF”.

„Cu cât Hamas continuă să refuze eliberarea ostaticilor, cu atât va pierde mai mult teritoriu care va fi adăugat Israelului”, a declarat Katz.

Sâmbătă, cabinetul israelian a aprobat o propunere de înfiinţare a unei noi direcţii însărcinate cu promovarea a ceea ce a încadrat drept „plecarea voluntară” a palestinienilor, în conformitate cu propunerea lui Donald Trump de a depopula Gaza şi de a o reconstrui ca „rivieră a Orientului Mijlociu”. Experţii juridici au declarat că orice astfel de politică ar reprezenta aproape sigur o încălcare a dreptului internaţional.

Katz a declarat că noul organism va fi „supus legislaţiei israeliene şi internaţionale” şi va coordona „trecerea pe uscat, pe mare şi pe calea aerului către ţările de destinaţie”.

Israelul a fost zguduit de proteste masive, peste 100.000 de persoane manifestând împotriva eforturilor lui Benjamin Netanyahu, prim-ministrul, de a-i demite atât pe şeful serviciului de securitate internă, Ronen Bar, cât şi pe procurorul general, Gali Baharav-Miara.

În calitate de şef al Shin Bet, Bar a investigat colaboratorii apropiaţi ai lui Netanyahu pentru presupuse încălcări ale securităţii naţionale, inclusiv acuzaţii de scurgeri de documente clasificate către presa străină şi presupusa luare de bani din Qatar, despre care se ştie că a oferit un ajutor financiar semnificativ Hamas. Baharav-Miara, care a intrat frecvent în conflict cu guvernul, l-a avertizat pe prim-ministru că nu îl poate concedia pe şeful serviciilor de informaţii interne înainte ca biroul său să fi analizat motivele pentru care a făcut acest lucru.

Duminică, într-un demers fără precedent, după ce a acuzat-o că blochează politicile guvernului, cabinetul israelian a votat în unanimitate în favoarea unei moţiuni de cenzură împotriva lui Baharav-Miara.

Decizia cabinetului a fost condamnată de partidele de opoziţie şi de miile de protestatari care au ieşit pe străzile din Tel Aviv şi Ierusalim pentru a şasea zi consecutiv, care au descris mişcarea lui Netanyahu drept o încercare de a submina sistemul democratic al Israelului.

În timpul confruntărilor cu poliţia, trei protestatari au fost arestaţi în faţa reşedinţei lui Netanyahu din centrul Ierusalimului.

Există, de asemenea, numeroase solicitări ca returnarea ostaticilor să fie prioritară faţă de ofensiva împotriva Hamas.

Vineri, 40 de ostatici eliberaţi care se aflau în captivitatea Hamas şi 250 de membri ai familiilor soldaţilor şi civililor israelieni încă deţinuţi în Gaza au semnat o scrisoare prin care îi cereau lui Netanyahu să oprească „războiul fără sfârşit” al Israelului.

În prima fază a acordului de încetare a focului, 25 de ostatici israelieni şi cadavrele altor opt au fost eliberate în schimbul a sute de prizonieri palestinieni. Forţele israeliene s-au retras într-o zonă tampon - permiţând sutelor de mii de oameni să se întoarcă în ceea ce a mai rămas din casele lor - şi a existat o creştere a ajutorului umanitar.

Părţile ar fi trebuit să înceapă negocierile la începutul lunii februarie cu privire la cea de-a doua etapă programată a armistiţiului, în cadrul căreia Hamas ar fi trebuit să elibereze restul de 59 de ostatici - dintre care se crede că 35 sunt morţi - în schimbul mai multor prizonieri palestinieni, al unei încetări permanente a ostilităţilor şi al unei retrageri complete a Israelului.

Israelul a renunţat la acordul de încetare a focului, oferindu-se în schimb să prelungească prima fază cu 30-60 de zile dacă Hamas eliberează mai mulţi ostatici.