Macron critică "violenţa dezlănţuită" după câteva zile de tulburări şi 2.400 de arestări în toată Franţa

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a criticat “violenţa dezlănţuită” după ce una dintre cele mai violente zile de tulburări din ultimii ani a dus la incendierea unor clădiri publice, distrugerea şi jefuirea a sute de magazine şi arestarea a cel puţin 2.400 de persoane în oraşe din întreaga ţară.

“Văzând aceste imagini, ne-am întrebat cu toţii cum au putut francezii să facă asta Franţei?”, a declarat el într-un discurs televizat, potrivit The Guardian.

Macron a afirmat că “nimic nu justifică” violenţa şi că autorităţile locale vor putea interzice anumite adunări în stradă dacă vor considera acest lucru necesar.

El a spus că trebuie făcută o distincţie între ceea ce a numit demonstranţi autentici şi paşnici, care formulează revendicări legate de costul vieţii şi de sistemul de învăţământ, şi alţii care “distrug, jefuiesc şi prădează”. El a criticat ceea ce a numit “grupuri facţioase de extremă stânga, la care s-au alăturat numeroşi delincvenţi”.

Politicieni de stânga şi de dreaptă au cerut demisia ministrului de interne, Laurent Nuñez, după ce guvernul părea să fi fost luat prin surprindere de amploarea violenţelor de sâmbătă, când clădiri ale statului au fost luate cu asalt şi incendiate, staţii de autobuz au fost distruse, drumurile au fost baricadate, iar magazine au fost sparte şi devastate.

Proteste au avut loc şi în Spania, Italia şi Portugalia.

Duminică după-amiază, mulţimile s-au ciocnit cu forţele de ordine în Place de la Republique, în centrul Parisului, pe fondul izbucnirii violenţelor pentru a doua zi consecutivă. Pe unele străzi au fost îngrămădite biciclete electrice, care au fost incendiate. S-au aruncat sticle şi pietre, iar din coşurile de gunoi în flăcări se ridicau coloane dense de fum. Poliţia a ripostat cu gaze lacrimogene şi grenade paralizante.

Sâmbătă, poliţia şi autorităţile s-au confruntat cu provocări de diferite tipuri. În primul rând, zeci de mii de protestatari paşnici au participat la marşuri liniştite în marile oraşe, inclusiv la Paris, susţinând cererile elevilor pentru mai mulţi profesori şi reparaţii la şcolile dărăpănate. La aceste marşuri, care au avut loc după patru săptămâni de manifestaţii de stradă şi baricadări ale şcolilor, au participat părinţi, profesori şi bunici, precum şi elevi şi muncitori care protestau împotriva costului ridicat al vieţii. Manifestanţii purtau pancarte pe care scria că guvernul nu îi ascultă şi cereau mai mulţi bani pentru serviciile publice.

Însă, separat de aceste demonstraţii paşnice, diverse grupuri au luat prin surprindere poliţia şi autorităţile cu adunări spontane, incendii sporadice, baricadarea străzilor şi ciocniri cu forţele de ordine în oraşe precum Paris, Bordeaux, Nisa şi Marsilia.

În cele din urmă, jefuitori mascaţi au profitat de ceea ce mass-media franceză a numit “haosul” de pe străzi pentru a sparge vitrinele magazinelor şi a fura marfă. La Paris, grupuri de jefuitori, dintre care unii păreau a fi copii, au fost văzuţi alergând noaptea cu haine şi cutii de pantofi, după ce bărbaţi mascaţi au spart vitrinele magazinelor.

La Paris, unde poliţia a declarat că a fost arestat un număr record de 855 de persoane, rămăşiţele arse ale baricadelor construite din biciclete, coşuri de gunoi şi alte materiale acopereau străzile duminică. Mai multe străzi prezentau vitrine sparte şi rămăşiţele unor maşini incendiate. Capitala a cunoscut “un nivel de violenţă pe care nu l-am mai văzut până acum, cred”, a declarat viceprimarul socialist, Lamia El Aaraje.

În Limoges, în centrul Franţei, unde primăria din secolul al XIX-lea a fost incendiată, primarul, Guillaume Guerin, a afirmat că persoanele care au luat cu asalt clădirea “nu erau manifestanţi care să apere cauze”, ci “oameni organizaţi pentru război”. El a spus că cei care au luat cu asalt şi au incendiat primăria i-au spus unui îngrijitor al clădirii că va fi ucis, iar aleşilor le-au spus că vor “arde”. El a afirmat că statul a eşuat în gestionarea crizei.

“În jurul orei 15:30, poliţia noastră municipală, deşi prezentă în număr mare, s-a trezit în imposibilitatea de a mai lupta împotriva violenţei revoluţionarilor, din cauză că rămăsese fără muniţie”, a spus Guerin. El a calificat acest lucru drept “un eşec colosal al statului”.

În Marsilia, unde grupuri mascate au luat cu asalt primăria şi o secţie de poliţie, primarul socialist, Benoit Payan, a declarat pentru BFMTV: “Nu am cuvinte… Nu m-am gândit niciodată că voi trăi vreodată aşa ceva. Hoarde de persoane revoltate şi jefuitori au atacat clădirile noastre publice… fără cereri concrete, ci cu singurul scop de a distruge revendicările celor care au manifestat în mod legitim”.

Payan a afirmat că trebuie puse întrebări cu privire la tacticile poliţiei, întrucât şi alte clădiri ale primăriilor, de exemplu în Lille, au fost ţinte ale atacurilor.

Gregory Doucet, primarul ecologist al oraşului Lyon, a declarat că nu a mai văzut niciodată o astfel de violenţă în oraşul său, inclusiv incendierea biroului istoric de turism. El a declarat pentru Le Monde: “Sunt şocat de violenţa îndreptată împotriva proprietăţii publice şi de stat. Am văzut şi am auzit frică şi furie. Proprietarii de magazine s-au simţit abandonaţi”.

Doucet a afirmat că guvernul trebuie să dea dovadă de “simţ al nuanţei” în examinarea corectă a celor întâmplate şi să “evite stereotipurile”. El a spus că guvernul trebuie, pe de o parte, să ofere un răspuns politic la cererile sociale de lungă durată ale demonstranţilor paşnici şi, pe de altă parte, să examineze cauzele violenţei.

Sindicatele comercianţilor au declarat că peste 1.500 de magazine şi întreprinderi au fost jefuite, pagubele ridicându-se la zeci de milioane de euro. “Acest lucru nu a avut nicio legătură cu protestatarii paşnici”, a spus proprietarul unui magazin de încălţăminte din Paris. “Au fost grupuri organizate care spărgeau lucruri şi jefuiau. Nu am mai văzut niciodată aşa ceva”.

Politicienii din opoziţie au pus la îndoială tacticile poliţieneşti ale guvernului, afirmând că a existat o lipsă de informaţii din partea statului.

Ministerul de Interne a declarat că sâmbătă au avut loc aproape 2.400 de arestări şi că aproape 1.000 de poliţişti şi jandarmi au fost răniţi, dintre care şapte grav. Un băiat de 17 ani şi-a pierdut mâna dreaptă în urma exploziei unei grenade de dispersare a mulţimii în oraşul Saint-Étienne, situat în centrul-estul ţării. O faţă de 17 ani şi-a pierdut un ochi în Mulhouse, iar poliţia a deschis o anchetă pentru a clarifica circumstanţele.

Aţâţ guvernul de centru al lui Macron, cât şi favorita de extremă dreapta la alegerile prezidenţiale, Marine Le Pen, au dat vina pe ceea ce au numit grupuri de “extremă stânga” pentru violenţe. Premierul Sebastien Lecornu a declarat că guvernul nu se va lăsa “intimidat” de violenţă şi a atribuit tulburările “extremei stângi” şi infractorilor.

Candidatul la preşedinţie de stânga radicală, Jean-Luc Melenchon, care a participat sâmbătă la demonstraţia paşnică de stradă din Paris, a acuzat guvernul de eşecuri organizatorice care “au deschis uşa haosului”.

Lecornu a răspuns pe reţelele sociale: “A atribui responsabilitatea pentru violenţe şefilor poliţiei reprezintă o inversare periculoasă şi cinică a responsabilităţilor”.