Lovitură de la avocatul CJUE: Corupţii "de lux" ar putea rămâne cu condamnările ce fuseseră anulate printr-o decizie a CCR
Darius Vâlcov şi Eugen Teodorovici, declaraţii de presă după adoptarea "Ordonanţei Lăcomiei" (Epoch Times)
Completurile de trei judecători ale instanţei supreme naţionale au fost considerate greşit nelegal constituite de Curtea Constituţională a României (CCR), pentru motivul că nu sunt specializate în materie de corupţie, conform avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek, relatează ziare.com.
Concluzia avocatului general al CJUE ar putea afecta soarta a zeci de dosare de corupţie în care au fost anulate sentinţele date pe fondul cauzei, ca urmare a deciziei CCR. Pe listă se află nume grele ale vieţii politice româneşti, Darius Vâlcov, Dan Şova, Sebastian Ghiţă, Andreea Cosma sau Viorel Hrebenciuc.
Bobek propune Curţii să declare că "articolul 325 alineatul (1) TFUE se opune unei decizii a unei curţi constituţionale naţionale, precum Decizia nr. 417/2019, prin care se constată nelegalitatea compunerii completurilor de judecată ale instanţei supreme naţionale care se pronunţă în primă instanţă asupra unor infracţiuni de corupţie pentru motivul că aceste completuri nu sunt specializate în materie de corupţie, deşi judecătorilor care fac parte din completurile menţionate le-a fost recunoscută specializarea necesară".
Avocatul general al CJUE a prezentat, joi, concluziile după ce mai multe instanţe din România au înaintat, în anul 2019, Curţii de Justiţie o serie de întrebări preliminare privind statul de drept, independenţa judecătorilor şi combaterea corupţiei.
Bobek face referire la Decizia nr. 417/2019 a CCR care a hotărât că procesele inculpaţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), condamnaţi în primă instanţă până pe 23 ianuarie 2019 de completuri de trei judecători, dar care nu au o sentinţă definitivă, să fi rejudecate.
Concluziile avocatului general al CJUE nu au un caracter obligatoriu, dar sunt de regulă respectate de către CJUE. Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene urmează să fie luată la o dată ulterioară şi va avea un caracter obligatoriu pentru instanţele din România, pentru că dreptul european are întâietate în faţa celui naţional.
În cazul în care CJUE va da o hotărâre conformă cu concluziile avocatului general Michal Bobek, vor fi consecinţe uriaşe în marile dosare de corupţie care au beneficiat de decizia CCR şi au obţinut rejudecarea proceselor, respectiv anularea primei sentinţe. Aşadar, dacă CJUE îi va da dreptate avocatului general, atunci judecata dosarelor în discuţie va fi reluată din faza în care se aflau în momentul imediat anterior deciziei CCR.
Articolul integral aici.
