Isărescu: Fiscalitatea nu susţine economia

Politica fiscală nu susţine revenirea economiei, dar nici politica monetară nu poate contribui mai mult la revenirea economiei, din cauza persistenţei presiunilor inflaţioniste provenite din şocuri pe ofertă, în ciuda faptului că România este încă în recesiune, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Politica fiscală nu susţine revenirea economiei, dar nici politica monetară nu poate contribui mai mult la revenirea economiei, din cauza persistenţei presiunilor inflaţioniste provenite din şocuri pe ofertă, în ciuda faptului că România este încă în recesiune, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
”Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste (…) Nu credem că dacă am avea o politică monetară mai laxă ar ieşi altceva (…) Reducerea deficitului bugetar de la 9% din PIB la 3% din PIB a reprezentat un efort mare, sunt 6 puncte procentuale din PIB. N-a putut stimulentul monetar să compenseze politica fiscală (…) Am bănuiala că politica fiscală este încă relativ prociclică”, a afirmat miercuri Isărescu.
Guvernatorul BNR a completat că politica fiscală nu avea prea multe opţiuni, fiind prezoniera propriei greşeli, aceea de a fi prociclică şi în perioada de boom economic de dinainte de 2009.

În ceea ce priveşte politica monetară, Isărescu a arătat că o primă limitare, mai ales în statele emergente, provine din şocul de ofertă, iar de multe ori băncile centrale sunt în faţa unei dileme, dacă ar trebui să acomodeze sau nu aceşti factori. Oficialul BNR nu a explicat însă de ce se manifestă aceste şocuri mai puternic în România decât în alte state şi care sunt cauzele particulare.

“Politica monetară controlează cererea, legătura mistică pe care uneori nici economiştii n-o înţeleg (…) Prevenirea creşterii preţurilor din şocuri pe ofertă generază o accentuare a fluctuaţiilor la nivelul producţiei şi al şomajului”, a afirmat Isărescu.
Pe lângă preţurile internaţionale la ţiţei, guvernatorul BNR a dat ca examplu şi preţurile alimentare, amintind amuzat că un jurnalist a sugerat anul trecut băncii centrale să constiuie rezerve în cartofi, în loc de rezerva de aur.

Isărescu a precizat că în astfel de cazuri, dacă anticipaţiile inflaţioniste se duc şi în salarii, atunci efectul de propagare cuprinde întreaga piaţă.

Reiterând că în România ţintirea inflaţiei a fost introdusă într-o manieră flexibilă, Isărescu a arătat că orice bancă centrală se uită permanent şi la cursul de schimb, chiar dacă niciun bancher central nu recunoaşte acest lucru.

El a rememorat protestul exportatorilor care strigau în faţa Băncii Naţionale “Isărescu nu uita, banca nu este a ta!” arătând că oricât de tentantă părea pentru public aprecierea monedei naţionale, banca centrală a înţeles din timp riscul unei aprecieri excesive. Guvernatorul a aminit că liberalizarea contului de capital a fost o obligaţie pentru intrarea în Uniunea Europeană în 2007, aderare care a prins România nepregătită, “cu o inflaţie relativ ridicată şi o populaţie puţin educată din punct de vedere financiar”.

Isărescu şi-a început expunerea “Grade de libertate în politica monetară” arătând că funcţionarea băncilor centrale prezintă un deficit de democraţie, întrucât conducerile acestor instituţii sunt numite şi nu alese, în România fiind o decizie a Parlamentului.

“Nu poţi să dia unor tehnocraţi, oricât de bine pregătiţi ar fi şi cu bune intenţii, puteri nelimitate (…) Ca bancher central trebuie să recunoşti că ai limite, să nu te împăunezi, să încerci să colaborezi, să nu stai într-un turn de fildeş, cu alţi factori decidenţi de politici economice, cu Guvernul”, a spus guvernatorul BNR.

Referitor la preţurile adminsitrate, atât de invocate la fiecare ratare de ţintă de inflaţie, şi care au o pondere ridicată în coşul de consum, Isărescu este de părere că nu se putea face o ajustare dintr-o dată. De altfel, Isărescu a fost un adept al reformelor graduale încă din anii ’90.

Abordând şi problematica fondurilor speculative, Isărescu spune că România este o piaţă mică, iar BNR a avut viziune şi nu a făcut greşeala Rusiei, care a dat de timpuriu permisiunea la emisiuni masive şi cumpărări de titluri de stat, ceea ce a dus la criza din 1998, informează realitatea.net.