Iohannis, tot mai presat să se retragă din cursa pentru şefia NATO. Un singur membru al Alianţei îl susţine oficial

Pentru majoritatea ţărilor NATO a sosit momentul ca preşedintele Klaus Iohannis să se retragă, după două luni de luptă pentru funcţia supremă a Alianţei.

În culise, mai mulţi oficiali şi diplomaţi europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung şi că se foloseşte de candidatura sa la NATO pentru a se poziţiona pentru un alt rol de conducere în UE.

De când şi-a anunţat candidatura, în martie, Iohannis a reuşit să obţină sprijinul unei singure ţări din grupul celor 32 de state. Şi aceasta este Ungaria, care a ameninţat săptămâna trecută că va renunţa la anumite operaţiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de ţări şi-au manifestat sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte, relatează Politico.

Totuşi, acest lucru nu este suficient pentru Rutte, din moment ce are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianţei pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.

În timp ce miniştrii de externe ai NATO se reunesc joi şi vineri la Praga, teama este că, în cazul în care Iohannis nu se retrage curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.

În mod obişnuit, preşedinţiile Comisiei Europene şi Consiliului European, precum şi rolul de şef al diplomaţiei UE sunt toate puse la bătaie, cele 27 de ţări ale UE încercând, de asemenea, să obţină portofoliile Comisiei pe care le doresc.

"Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este", a declarat un oficial UE care a cerut să rămână anonim din cauză că nu are voie să vorbească public pe această temă.

Biroul lui Iohannis a respins afirmaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa.

"Nu există o astfel de presiune în ceea ce priveşte retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administraţiei Prezidenţiale", a declarat biroul lui Iohannis într-un e-mail trimis publicaţiei citate.

Repartizarea funcţiilor de conducere este întotdeauna un puzzle complicat, echilibrând afilieri politice, geografie şi gen. Chiar dacă Rutte obţine postul de la NATO înainte ca liderii UE să discute despre posturile de conducere europene, liderii vor trebui să ţină cont de faptul că a câştigat un liberal olandez, au declarat doi diplomaţi europeni.

Potrivit Politico, care citează alţi doi oficiali europeni de rang înalt, Iohannis ar fi ajuns la o înţelegere cu aliaţii cheie pentru a renunţa la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu preşedintele american Joe Biden, care l-a susţinut deja pe Rutte.

În cazul în care Iohannis s-ar retrage din cursa pentru şefia NATO înainte de competiţia pentru funcţia supremă europeană şi înainte de summitul Alianţei din iulie, şeful statului român ar putea beneficia de aprecierea aliaţilor occidentali, lucru pe care ar putea să îl valorifice în timpul discuţiilor pentru funcţia supremă din UE. Cel de-al doilea mandat al său ca preşedinte al României se încheie în decembrie.

Bilet pentru Bruxelles

La Bruxelles sunt vehiculate mai multe scenarii pentru Iohannis.

Una dintre opţiuni este foarte puţin probabilă: În cazul în care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obţine un al doilea mandat, Iohannis a fost menţionat că o alternativă.

Iohannis provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică din UE, la fel ca şi von der Leyen.

În plus, Iohannis este vorbitor de germană şi are o experienţă de peste 10 ani ca şef de stat.

România este, de asemenea, un model în UE atunci când vine vorba de respingerea influenţei ruseşti, de susţinerea Ucrainei şi de integrarea în UE, cum ar fi prin aderarea oficială, deşi parţială, la spaţiul Schengen.

După cum susţin aliaţii lui Iohannis, candidatura sa la NATO nu este doar o modalitate de a obţine un post în UE, întrucât acesta "crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în cel mai important post pentru NATO în acest moment", potrivit unui oficial european.

O altă opţiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisarul european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care ea doreşte să îl creeze.

Cel mai vehiculat nume pentru acest post este cel al ministrului polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, dar, ţinând cont de surprizele care apar în orice puzzle de funcţii de conducere, postul ar putea merge în continuare la Iohannis, au declarat alţi doi oficiali UE.