Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, marţi, trimiterea în judecată a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu şi complicitate la comiterea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale.
Potrivit minutei instanţei, au fost respinse ca nefondate cererile şi excepţiile formulate în cauză şi s-a constatat legalitatea rechizitoriului lui Tăriceanu precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
Decizia poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicarea acesteia.
Reamintim că, în decembrie 2020, fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată într-un dosar penal în care este acuzat de abuz în serviciu şi complicitate la uzurparea de calităţi oficiale.
Dosarul în cauză are legătură cu faptul că, pe vremea când ocupa cea de-a doua funcţie în stat, Tăriceanu ar fi refuzat timp de ani de zile să respecte o decizie definitivă a judecătorilor privind pierderea calităţii de senator a pesedistului Cristian Marciu, care a fost declarat incompatibil de judecătorii Curţii Supreme. Astfel, Tăriceanu i-a permis lui Cristian Marciu să îşi păstreze funcţia, deşi legea prevede clar că el trebuia să îşi piardă mandatul.
Parchetul General a deschis astfel dosar pe numele lui Tăriceanu şi l-a trimis în judecată alături de Cristian Marciu, vizat şi el pentru săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale.
Ce acuzaţii au adus procurorii
Din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, primul inculpat se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015 când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului României. În această calitate a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări etc.).
Faţă de cel de al doilea inculpat, s-a reţinut că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului României, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al primului inculpat (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare.
De asemenea, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale sus-menţionate, l-a ajutat pe primul inculpat să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.