Încep audierile miniştrilor: Cîţu, sub tunurile PSD şi USR. Scandal la şedinţă [VIDEO]

UPDATE: Audierile în Comisiile de buget, finanţe, bănci s-au încheiat: Florin Cîţu a primit aviz de respingere pentru funcţia de ministru de Finanţe în Guvernul Orban II.

S-au înregistrat 18 voturi "pentru" şi 18 "împotrivă".

* * *

Florin Cîţu, ministru propus pentru portofoliul de la Finanţe, s-a prezentat luni la audieri în Comisiile de buget, finanţe, bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, audierile fiind parte a procedurii ce precede votul de învestitură a noului Guvern. Nou Guvern de sacrificiu, căci premierul interimar Ludovic Orban a declarat răspicat că s-a intrat în logica declanşării alegerilor anticipate şi că parlamentarii PNL nu vor vota Executivul.

În comisii însă, fiind vorba despre competenţa miniştrilor, parlamentarii PNL vor vota favorabil pentru miniştrii propuşi de Orban.

Audierile au demarat cu un atac frontal din partea PSD, senatorul Viorel Arcaş numindu-l pe Cîţu, "Vasile Cîţu", şi ironizându-l.

"Domnule ministru, dacă aveţi noutăţi la programul de guvernare, că nu demult am auzit... Poate ne spuneţi în prezentare şi dacă doriţi cu adevărat să deveniţi ministru de Finanţe", i s-a adresat Arcaş.

La rândul său, Cîţu i-a cerut lui Arcaş, care prezidează şedinţa, să nu permită derapaje în timpul audierilor.

În prezentarea susţinută înainte de sesiunea de întrebări, liberalul a enumerat printre realizările sale la guvernare modificarea OUG 114, act normativ ce a transformat România în importator de gaze şi electricitate, declarându-se mândru de eliminarea accizei la carburanţi şi de supraimpozitarea contractelor part-time.

Referitor la rectificarea bugetară, Cîţu a declarat că aceasta s-a bazat pe deficitul comunicat de PSD, 2,8% din PIB, şi a precizat că veniturile au fost supraestimate de social-democraţi.

Cât despre cheltuielile făcute de Guvernul Orban, şeful Finanţelor a precizat că acestea erau toate eligibile, singura neprevăzută fiind cea către fraţii Micula.

În ceea ce priveşte bugetul pe 2020, Cîţu a afirmat că acesta s-a bazat pe o creştere de 4,1%, creşte economică în linie cu ceea ce vedem şi la instituţiile internaţionale, precum FMI şi Comisia Europeană. Ministrul a mai transmis că a alocat la investiţii 50 de miliarde de lei, jumătate de la buget, jumătate fonduri europene, pentru că se vrea schimbarea filozofiei, respectiv se doreşte şi atragerea de fonduri europene.

În acelasi timp, Cîţu a enumerat la realizări ordonanţa prin care se ridică poprirea de pe conturi imediat după plata datoriei, continuarea informatizării ANAF.

În condiţiile în care Guvernului Orban i se reproşează sume mari împrumutate, liderul liberal a atras atenţia că s-a împrumutat mai ieftin decât piaţa în momentul respectiv, ceea ce foştii miniştri nu au mai făcut şi a arătat pe ce se duc banii luaţi.

Cîţu a mai promis conectarea caselor de marcat la ANAF până la finele acestui an, subliniind că acest lucru, deşi necesar, nu s-a făcut până acum pentru că nu s-a vrut.

Sesiunea de întrebări a fost deschisă de unul dintre cei mai cunoscuţi critici ai liberalului, senatorul PSD Daniel Zamfir, care a subliniat că suntem într-o procedură unică, de neînvestitură a guvernului, nu de învestitură, condiţie în care întrebările despre ce vrea să facă Florin Cîţu la minister sunt inutile, aşa că mai important e să spună ce a făcut în cele trei luni cât a stat la minister.

Zamfir a mai ţinut să îi reproşeze lui Cîţu că nu a dorit să participe la auderile din comisiile de resort unde a mai fost chemat pentru a i se cere socoteala pentru acţiunile sale la minister, în principal pentru împrumuturi.

Zamfir i-a reproşat lui Cîţu că a declinat cu "aroganţă" invitaţiile Comisiilor şi a ţinut să acrediteze ideea că ministrul e obligat să vină să dea socoteală în Parlament oricând e chemat chiar şi dacă ar fi convocat de Comisia de cultură.

Senatorul PSD i-a mai reproşat lui Cîţu faptul că a avut venituri la buget în 2019 mai mici decât în 2018, i-a reproşat că a luat împrmuturi pe 30 de ani cu dobânzi mari etc.

De asemena, Zamfir l-a acuzat pe Cîţu că nu pune în aplicare o hotărâre a instanţei care prevede recuperarea a 300 de milioane de lei de la BCR.

Cîţu i-a răspuns că acea BCR este în termen cu datoria respectivă şi că poprirea pe conturi pune ANAF, nu Ministerul.

Întrebat dacă intenţionează iertarea băncilor, Cîţu a subliniat că nu este vorba despre bănci ci despre clienţi, căci ei vor suporta costurile.

Cât despre faptul că România s-a împrumutat mai scump decât Grecia, Cîţu a arătat că Grecia are surplus bugetar în timp ce România e de 3 ani pe deficit, deşi a fost avertizată.

Cîţu a mai ţinut să precizeze că România s-a împrumutat anul acesta la dobânzi de 3,39% faţă de 4,65% anul trecut. Cât despre faptul că s-a împrumutat pe 30 de ani - lucru pe care i l-a reproşat PSD-ul - ministrul a explicat că aşa e mai ieftin.

Următoarea care a luat cuvântul a fost senatoarea USR Cosette Chichirău care l-a atacat frontal pe Cîţu, acuzând un blat politic şi susţinând că ea nu vrea să voteze acest blat.

Chichirău a mai acuzat că liberalii au criticat PSD-ul dar fac exact la fel şi nu aplică unele măsuri benefice pentru cetăţeni din interes electoral. Nu în ultimul rând, senatoarea a acuzat Guvernul Orban că a sacrificat alegerile în două tururi.

De asemenea, Cîţu a fost luat la întrebări şi de fostul ministru PSD al Muncii, Marius Budăi, care l-a întrebat dacă de la 1 septembrie va majora punctul de pensie cu 40%.

"Aplicarea legii pensiilor e a Ministerului Muncii. Dar trebuie să înţelegem de ce dumneavoastră nu aţi vrut să plătiţi pensiile de la 1 ianuarie. Eu aş fi preferat să creştem pensiile de la 1 ianuarie, aşa cum am făcut şi cu salariile. Am pus banii în buget pentru salarii, salariile au crescut. De pensii... eu preferam să crească de la 1 ianuarie, banii sunt în buget, trebuie să explicaţi de ce nu aţi vrut să creşteţi pensiile de la 1 ianuarie şi nu din septembrie. Eu creşteam pensiile de la 1 ianuarie", i-a răspuns Cîţu.

Budăi a insistat: "Pentru cele 5 milioane de pensionari, să răspundă prin da sau nu. Majorează sau nu?"

Cîţu i-a răspuns că în acest moment banii sunt în buget şi aşa cum au crescut salariile vor creşte şi pensiile.

La rândul său, Claudiu Năsui l-a acuzat şi el pe Teodorovici că, odată ajuns ministru, nu a mai făcut ce a promis şi i-a reproşat creşterea mare a deficitului, subliniind că acesta va avea consecinţe:

"Toţi vom fi mai săraci şi îmi permit să vă spun că aveţi şi dumneavoastră partea dumneavoastră de vină. (...) Pentru 2020 aţi propus un deficit de 3,6%. (...) Prima oară când s-a depăşit deficitul de 3%, a fost sub un guvern care îşi spune liberal.

Deputatul PNL Pavel Popescu l-a taxat acid pe Claudiu Năsui după ce acesta i-a reproşat lui Cîţu deficitul bugetar de 3,6% pe 2020, ironizându-i pe userişti că nu au înţeles că acest lucru se datorează cheltuielilor excesive angajate de PSD.