Guvernul italian va trimite 500 de soldaţi la Milano, după câteva zile de proteste şi jafuri

Guvernul italian trimite 500 de soldaţi la Milano şi a promis un „răspuns ferm din partea statului” după ce protestele împotriva costului vieţii au degenerat în ciocniri cu poliţia, acte de vandalism şi jafuri. Sâmbătă sunt prevăzute noi demonstraţii.

Guvernul condus de prim-ministra Giorgia Meloni a anunţat, de asemenea, noi măsuri de securitate, printre care incriminarea participării violente la o demonstraţie, pedepse mai severe pentru revoltaţi şi răspunderea financiară a părinţilor ai căror copii iau parte la acte de vandalism şi jafuri, potrivit The Guardian.

În Franţa, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat marţi că unele forţe militare vor fi mobilizate în timpul protestelor planificate pentru această sâmbătă, „în principal pentru a elibera poliţiştii şi jandarmii în misiunea lor de menţinere a ordinii”.

Premierul francez Sebastien Lecornu a declarat în faţa Parlamentului că prezenţa poliţiei în timpul demonstraţiilor de sâmbătă va fi „masivă” şi că obiectivul său este „restabilirea imediată a ordinii” după revoltele violente din weekendul trecut.

Lecornu se va întâlni miercuri cu reprezentanţi ai cinci sindicate pentru a discuta despre securitate, potrivit unei scrisori trimise organizaţiilor şi analizată de AFP, în care se menţiona că unii încercau să submineze protestele prin „acte inacceptabile”. Elevii nu au fost invitaţi la întâlnire.

Poliţia din Milano, în nordul Italiei, a reţinut 271 de persoane după ce tineri cu cagule au incendiat coşuri de gunoi, au jefuit magazine şi au spart geamuri, inclusiv în zona din jurul catedralei oraşului, în timpul tulburărilor de sâmbătă şi duminică.

Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a dispersa grupurile violente, în contextul unei manifestaţii iniţial paşnice. Dintre cei reţinuţi, 32 au fost arestaţi, inclusiv 23 de minori şi 13 cetăţeni străini, a declarat poliţia luni. Alte 28 de persoane au fost sesizate autorităţilor judiciare.

Imaginile cu ciocnirile de sâmbătă din Franţa, inclusiv mulţimile care jefuiau magazine şi clădiri publice incendiate, au determinat mai multe ţări, printre care SUA, China şi Germania, să emită recomandări de călătorie pentru cetăţenii lor. Aproape 2.400 de persoane au fost arestate în cadrul uneia dintre cele mai violente serii recente de tulburări din Franţa.

Autorităţile franceze au anunţat luni instituirea unor restricţii parţiale de circulaţie în mai multe oraşe, printre care Paris, Bordeaux, Lille şi Nisa, iar după o noapte relativ calmă, Lecornu a declarat marţi că vor fi impuse noi restricţii de circulaţie acolo unde va fi necesar.

Autorităţile din Paris au prelungit restricţia de circulaţie din noaptea de luni, care se va aplica de marţi de la ora 23:00 până miercuri la ora 06:00 în zona Place de la Republique, unde au avut loc multe dintre ciocnirile din weekend, precum şi în cartierul comercial central Les Halles.

Poliţia din Paris a dispus o interdicţie temporară privind transportul de canistre sau sticle cu benzină sau gaz şi a interzis purtarea măştilor şi a căştilor în anumite zone. De asemenea, un bărbat a fost arestat în legătură cu incendierea Primăriei istorice din Limoges.

Agenţia de presă italiană Ansa a raportat că una dintre măsurile de securitate luate în considerare în ţară viza tinerii imigranţi de a doua generaţie, cunoscuţi sub numele de „maranza” – un termen argotic folosit pentru a descrie bandele de tineri, de obicei din zone marginalizate.

Multe magazine de lux din cartierul modei din Milano au rămas închise din cauza temerilor legate de noi tulburări. Branduri precum Chanel, Tiffany şi Dior şi-au retras marfa din vitrine ca măsură de precauţie.

Imaginile au arătat că printre alte magazine jefuite s-au numărat lanţurile de articole sportive Decathlon şi Arc’teryx, precum şi operatorul de telefonie mobilă Vodafone.

„Guvernul va răspunde cu fermitate la aceste atacuri împotriva statului, inclusiv prin măsuri menite să reducă violenţa minorilor”, a declarat ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, care ocupă şi funcţia de viceprim-ministru, după ce Meloni a prezidat luni o şedinţă cu înalţi responsabili din domeniul securităţii.

Coaliţia lui Meloni, care se confruntă cu alegeri generale anul viitor, ar avea în plan, potrivit unor surse, pedepse mai severe pentru blocajele rutiere, după zile întregi de proteste în sudul Italiei organizate de şoferii de camioane împotriva preţurilor la combustibil.

Între timp, Milano se pregăteşte pentru noi proteste sâmbătă, după ce pe reţelele sociale a apărut o nouă mişcare, numită „17 octombrie”. Aceasta a anunţat că va organiza demonstraţii acolo şi în alte oraşe italiene în fiecare sâmbătă după-amiază „până când acest guvern de hoţi se va prăbuşi”.

„Voi sunteţi cei violenţi”, a declarat grupul. „Voi, cei care ne-aţi negat un viitor. Acum, ne revendicăm noi înşine acel viitor.”

Politicienii din opoziţie acuză adesea guvernul că foloseşte securitatea ca instrument de propagandă, susţinând că liderii Italiei fac prea puţin pentru a aborda problemele fundamentale, precum educaţia, locuinţele şi condiţiile de viaţă din zonele marginalizate.

Au existat, de asemenea, tensiuni în timpul protestelor din weekend împotriva costului ridicat al vieţii în alte oraşe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo şi Torino, unde 28 de protestatari au fost arestaţi, a declarat poliţia.

Protestele din Italia şi Franţa au avut ecou în alte părţi ale Europei.

Mii de oameni s-au adunat marţi seara la Lisabona şi în alte oraşe portugheze, la câteva ore după ce poliţia a desfiinţat în zori taberele de protest legate de locuinţe şi a arestat 55 de persoane.

Manifestanţii din Portugalia protestează împotriva creşterii vertiginoase a costurilor locuinţelor, încercând să se alinieze acţiunilor similare din Spania vecină, unde de câteva săptămâni sunt instalate corturi în centrul Madridului.

La Lisabona, mii de oameni s-au adunat în piaţa centrală Rossio, unde protestatarii au votat prin ridicare de mână să-şi restabilească tabăra de corturi începând de miercuri.

„M-au forţat să ies în stradă să strig”, se putea citi pe o pancartă. Un altul proclama: „Lisabona nu este de vânzare”.

Demonstraţiile antiguvernamentale au zguduit şi capitala albaneză, Tirana, în ultima săptămână, alimentate de noi cereri privind îmbunătăţirea condiţiilor din universităţi, de furia faţă de corupţie şi de un proiect controversat de dezvoltare a unui complex turistic legat de familia lui Donald Trump.

Confruntările dintre protestatari şi poliţie s-au intensificat din nou marţi, pe fondul unor noi apeluri la demisia prim-ministrului Edi Rama. Forţele de intervenţie au folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a dispersa protestatarii, care au tras focuri de artificii şi au aruncat cocktailuri Molotov şi pietre către ofiţeri.

Mai devreme, marţi, Rama a repetat acuzaţiile anterioare potrivit cărora „actorii străini” sunt de vină pentru violenţe, după ce anterior acuzase atât Rusia, cât şi Iranul că ar fi în spatele dezinformării online.

„Este un război hibrid care câştigă teren tocmai pentru că îşi are rădăcinile în nemulţumiri reale, nu în simple fantezii”, a declarat prim-ministrul, menţionând creşterea costului vieţii, accesibilitatea locuinţelor şi îngrijorările legate de viitor.