Giorgia Meloni la G7: Israelul a căzut în capcana Hamas în războiul din Gaza
Premierul italian Giorgia Meloni a afirmat la o conferinţă de presă ocazionată de închiderea summitului G7 de la Bari, că Israelul cade într-o capcană întinsă de Hamas în războiul din Gaza.
În unele privinţe, remarcile sale despre faptul că Israelul a căzut într-o capcană întinsă de Hamas au fost cele mai surprinzătoare. Deşi a subliniat că este necesar să ne amintim de atacurile asupra femeilor şi copiilor din 7 octombrie, "se pare că Israelul a căzut într-o capcană, o capcană a Hamas care avea ca scop izolarea sa şi se pare că funcţionează. Noi lucrăm la securitatea sa", a adăugat ea.
Dar se pare că ea crede că Israelul ar trebui să fie dispus să accepte planul de pace prezentat de preşedintele Biden, care urmăreşte să creeze o încetare permanentă a focului pe baza unei retrageri complete a Israelului din Gaza.
Potrivit The Guardian, Meloni a mai declarat că UE nu va contribui direct la împrumutul de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, convenit de liderii G7.
Totodată, ea şi-a subliniat statutul de nou lider în Europa declarând că va începe luni discuţiile privind alocarea posturilor de conducere în UE, pornind de la premisa că Europa trebuie să accepte verdictul poporului reflectat în rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European de săptămâna trecută.
Meloni a fost unul dintre puţinii titulari europeni care s-au descurcat bine în alegeri.
"Dacă vrem să tragem din vot indicaţia că totul a fost bine, este o lectură distorsionată. Cetăţenii doresc pragmatism, o abordare mai puţin ideologică", a declarat ea.
Şefa guvernului italian este văzută ca fiind indispensabilă pentru reconfirmarea Ursulei von der Leyen, al cărei Partid Popular European a ieşit pe primul loc, în funcţia de preşedinte al Comisiei, dar a insistat că Italia va căuta, de asemenea, posturi de conducere în Comisie.
Ea a respins o dispută legată de absenţa cuvântului "avort", pe care s-a luptat să îl excludă din comunicatul final al G7, în ciuda protestelor franceze şi americane. Comunicatul de anul trecut, emis sub preşedinţia japoneză, a făcut referire în mod explicit la dreptul la avort.
Ea a declarat că "a înţeles de ce unii au căutat să stârneasc astfel de dispute", o referire la preşedintele francez Emmanuel Macron care a evocat public disensiunile sale cu Meloni, dar a insistat că "problema a fost construită într-un mod total artificial, controversa nu a existat în discuţiile noastre, deoarece nu exista niciun motiv de dispută".
Comunicatul a făcut referire la "accesul universal la servicii de sănătate adecvate, accesibile şi de calitate pentru femei, inclusiv la sănătate şi drepturi sexuale şi reproductive complete pentru toţi".
Meloni, o "mamă creştină" cum se autodefineşte, a condamnat în trecut "lobby-urile LGBT", dar a declarat că nu s-a schimbat niciun drept de când a venit la putere în 2022.
De asemenea, a oferit noi detalii despre împrumutul de 50 de miliarde de dolari (39 de miliarde de lire sterline) pentru Ucraina, care va fi finanţat din dobânzile acumulate din cele 230 de miliarde de dolari de active de stat ruseşti îngheţate, afirmând că banii vor fi oferiţi de SUA, Canada, Regatul Unit şi, probabil, Japonia.
"În prezent, naţiunile europene nu sunt implicate", a spus ea.
Oficialii americani au explicat că unele ţări, în special SUA şi Canada, vor contribui la împrumut, iar altele vor ajuta la rambursarea acestuia. Cu toate acestea, mai multe state, inclusiv Marea Britanie, vor oferi garanţii de rambursare dacă fluxul de venituri nu este suficient pentru a servi şi a rambursa împrumutul în întregime.
Meloni a declarat că vede puţine perspective ca activele să fie rambursate Rusiei timp de mulţi ani.
"Deoarece activele au fost îngheţate din cauza sancţiunilor, iar sancţiunile sunt legate de agresiunea împotriva Ucrainei, ipoteza unei deblocări apare doar în cazul unui proces de pace - dar presupun că în acest proces de pace se va negocia şi problema cine ar trebui să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei", a subliniat Giorgia Meloni.
