Friedrich Merz, avertisment pentru Trump: SUA nu este suficient de puternică pentru a acţiona singură

Statele Unite, acţionând singure, au ajuns la limitele puterii lor şi este posibil să fi pierdut deja rolul de lider global, l-a avertizat Friedrich Merz, cancelarul german, pe Donald Trump la deschiderea Munich Security Conference.

Merz a dezvăluit, de asemenea, că a purtat discuţii iniţiale cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind posibilitatea aderării la umbrela nucleară a Franţei, subliniind apelul său ca Europa să dezvolte o strategie de securitate mai puternică şi autonomă.

Într-un discurs susţinut vineri, menit să stabilească un ton ferm, dar conciliant, cu privire la viitorul parteneriatului transatlantic, Merz a argumentat că vechea ordine s-a încheiat şi că, în această nouă eră a superputerilor, chiar şi SUA ajung la limitele capacităţii de a acţiona singure.

Referindu-se la cei care avertizau că ordinea internaţională bazată pe reguli este pe cale să fie distrusă, Merz a spus: „Mă tem că trebuie să o spunem şi mai direct. Această ordine, oricât de imperfectă era chiar şi în cele mai bune momente ale sale, nu mai există în acea formă.”

Trecând la limba engleză pentru a-şi sublinia mesajul, Merz a spus: „În era rivalităţii marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu va fi suficient de puternică pentru a acţiona de una singură. Dragi prieteni, a face parte din NATO nu este doar avantajul competitiv al Europei. Este şi avantajul competitiv al Statelor Unite.”

„Aşadar, haideţi să reparăm şi să revitalizăm împreună încrederea transatlantică”, a adăugat el, potrivit The Guardian.

Discursul cancelarului german a deschis reuniunea anuală a principalelor figuri globale din domeniul securităţii, inclusiv numeroşi lideri europeni şi secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

La conferinţa de anul trecut, desfăşurată la câteva săptămâni după începerea celui de-al doilea mandat al lui Trump, vicepreşedintele SUA, JD Vance, i-a şocat pe liderii europeni ţinându-le o lecţie despre starea democraţiei şi a libertăţii de exprimare pe continent — un moment care a dat tonul ultimului an.

A urmat o serie de declaraţii şi măsuri ale administraţiei Trump îndreptate împotriva aliaţilor, inclusiv ameninţarea lui Trump de luna trecută de a impune noi tarife mai multor ţări europene, într-o mişcare menită să asigure controlul SUA asupra Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei, aliat NATO.

Merz a primit cele mai multe aplauze din partea unei audienţe marcate de ostilitate faţă de unilateralismul american atunci când a criticat direct actuala administraţie americană.

„Războiul cultural al mişcării Maga nu este al nostru. Libertatea de exprimare se opreşte aici, la noi, atunci când acel discurs este îndreptat împotriva demnităţii umane şi a legii fundamentale. Noi nu credem în tarife şi protecţionism, ci în comerţul liber. Susţinem acordurile privind clima şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii”, a spus Merz.

„În era marilor puteri, libertatea noastră nu mai este un dat. Este ameninţată”, a spus el, adăugând că „va fi nevoie de fermitate şi voinţă pentru a apăra această libertate”.

Contestând stilul unilateral al lui Trump, Merz a adăugat: „Autocraţiile pot avea adepţi, democraţiile au parteneri şi aliaţi.”

În acelaşi timp, el a spus că Europa trebuie să renunţe la dependenţa excesivă faţă de SUA, subliniind: „Nu vom face asta renunţând la NATO.”

El l-a îndemnat, de asemenea, pe preşedintele american să recunoască faptul că Rusia poate fi încă epuizată economic şi militar, până în punctul în care să fie dispusă să se aşeze la masa negocierilor privind Ucraina.

Cu Germania fiind una dintre ţările europene care fac cele mai mari eforturi pentru a-şi creşte cheltuielile de apărare, Merz a considerat că se află într-o poziţie suficient de solidă pentru a insista că SUA trebuie să facă mai mult pentru a asculta preocupările europene privind securitatea si legitimitatea unui pilon european consolidat în cadrul NATO.

Descriind conferinţa de la München drept un seismograf al stării relaţiilor dintre SUA şi Europa, el a spus că războiul din Ucraina „a forţat Europa să revină dintr-o vacanţă din istoria mondială. Împreună am intrat într-o eră care este din nou marcată de putere şi de politica marilor puteri”.

Aceste mari puteri, a spus Merz, „îşi fac propriile reguli. Este rapid, dur şi adesea imprevizibil. Aceste puteri exploatează resursele naturale, tehnologiile şi lanţurile de aprovizionare, folosindu-le ca instrumente de negociere.”

Merz vorbea în contextul apropierii celei de-a patra aniversări a invaziei ruse în Ucraina şi la un an după ce Vance a folosit discursul său în aceeaşi sală pentru a-i critica pe europeni pentru că nu îşi asumă suficient control asupra propriilor aranjamente de apărare şi pentru că ignoră cererile electoratului lor.

Merz a răspuns spunând că este esenţial ca bătrânul continent să îşi schimbe mentalitatea şi să valorifice pe deplin potenţialul „enorm” militar, politic, economic şi tehnologic al unei „Europe suverane”. Germania urmăreşte un „leadership bazat pe parteneriat” în Europa, dar nu are „fantezii hegemonice”.

Merz a declarat că a început discuţii cu Macron privind o descurajare nucleară europeană. Aceasta, a spus el, trebuie să fie integrată ferm în arsenalul nuclear al NATO şi nu va duce la situaţia în care unele părţi ale Europei să fie mai bine apărate decât altele. Cancelarul a afirmat că Germania nu abandonează NATO, dar doreşte să stabilească un „pilon puternic şi autosustenabil” în cadrul alianţei.

În discursul său, Macron a insistat că Europa trebuie să fie la masă pentru a negocia un nou acord de control al armamentelor cu Rusia, care să acopere rachetele balistice, capacitatea de lovire la distanţă mare, tehnologiile de apărare şi armele nucleare.

Preşedintele francez a spus că tratatele anterioare de control al armamentelor, precum Tratatul INF, acum defunct, au fost negociate doar de SUA şi că acest lucru nu poate fi repetat dacă Europa doreşte să fie luată în serios ca putere geopolitică.

El a spus că discuţii iniţiale privind o nouă arhitectură de securitate europeană au avut deja loc cu Regatul Unit şi Germania, dar că este momentul ca consultările să fie extinse la nivelul întregii Europe.

Macron a avertizat că un acord de pace în Ucraina necesită exercitarea unei presiuni suplimentare, dar că, chiar dacă se ajunge la un acord, Europa se confruntă cu provocarea de a „coexista cu o Rusie agresivă nereformată la graniţele noastre”, care are „o armată supradimensionată şi o industrie de apărare aflată într-un boom”.

Făcând apel la un canal european transparent şi independent de comunicare cu Rusia, el a spus că arhitectura de securitate de după al Doilea Război Mondial a fost „concepută şi structurată în totalitate în timpul Războiului Rece” şi are nevoie de o nouă articulare.

Referindu-se la criticile adresate Europei anul trecut de Vance, Macron a spus că „Europa a fost denigrată … ca un continent represiv, unde exprimarea nu este liberă şi unde faptele alternative nu pot revendica acelaşi drept la cetăţenie ca adevărul însuşi — acel concept învechit şi incomod.”