Fost şef al Gărzii de Mediu explică cum puteau fi oprite arderile din Sinteşti. Opt reproşuri pentru Diana Buzoianu

Fostul şef al Gărzii Naţionale de Mediu Octavian Berceanu susţine că arderile ilegale de deşeuri din Sinteşti puteau fi combătute printr-o serie de măsuri concrete şi îi reproşează ministrei Mediului, Diana Buzoianu, că nu le-a pus în aplicare.

Berceanu afirmă că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Gărzii Naţionale de Mediu, a reuşit să oprească arderile din Sinteşti „la câteva luni după preluarea mandatului” şi prezintă opt măsuri despre care spune că ar fi trebuit aplicate în mandatul Dianei Buzoianu.

Printre acestea se numără verificarea autorizaţiilor de mediu acordate firmelor din Sinteşti şi suspendarea sau anularea acestora în cazul nerespectării condiţiilor, controale permanente asupra transporturilor şi depozitelor de deşeuri, confiscarea materialelor şi a mijloacelor de transport folosite în activităţi ilegale şi verificarea companiilor care fac afaceri cu firmele din zonă.

Fostul şef al Gărzii de Mediu susţine că Diana Buzoianu ar fi trebuit să trimită Corpul de Control pentru a verifica activitatea de autorizare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov şi, în funcţie de constatările făcute, să sesizeze procurorii.

„Ministra Diana Buzoianu ar fi trebuit să trimită Corpul de Control şi să analizeze activitatea de autorizare din APM Ilfov, să facă plângeri către DNA şi DIICOT şi să demită conducerea acestor două instituţii, în cazul în care Garda de Mediu IF ar fi făcut demersurile de verificare şi înştiinţare APM IF”, afirmă Berceanu.

Acesta îi reproşează ministrei Mediului şi că nu ar fi dispus controale permanente în zonă, cu sprijinul Poliţiei şi Jandarmeriei.

„Ministra Diana Buzoianu nu a ordonat filtre permanente şi verificări zilnice a depozitelor în baza protocoalelor de colaborare pe care Ministerul le are cu Poliţia Română şi Jandarmeria. Ministra s-a mulţumit cu rapoarte umflate pe hârtie cu amenzi maxime, neplătite sau plătite la jumătate din minim ca tribut către stat în loc de impozit.”

În postare, Berceanu lansează şi acuzaţii grave privind presupuse legături între firme din Sinteşti şi angajaţi ai unor instituţii ale statului. El susţine că ar exista „o cooperare de tip infracţional între firmele din Sinteşti şi unii angajaţi din Garda de Mediu”.

De asemenea, Berceanu acuză existenţa unor legături între ceea ce numeşte „mafia deşeurilor” şi persoane din instituţii publice şi servicii şi susţine că „numitorul comun este PNL”.

În final, acesta îi reproşează Dianei Buzoianu că ar fi avut suficient timp pentru a interveni asupra problemelor pe care le reclamă la instituţiile de mediu din Ilfov.

„Doamna Diana Buzoianu a avut mai mult de un an la dispoziţie ca să descurce situaţia instituţiilor subordonate care sunt corupte şi incompetente şi să încurce mafia deşeurilor care ucide sănătatea bucureştenilor.”

Postarea integrală publicată pe Facebook de Octavian Berceanu:

Am oprit arderile în Sinteşti la câteva luni după preluarea mandatului ca şef al Gărzii Naţionale de Mediu pentru că nu am dat înapoi şi nu am mimat acţiuni şi implicare.

Arăt mai jos ce paşi trebuia să facă ministrul mediului doamna Diana Buzoianu şi nu i-a făcut, privind arderile ilegale de deşeuri din Sinteşti:

1. Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a emis câteva sute de autorizaţii de management al deşeurilor şi reciclare către mai mult de 150 de firmele dintr-un singur sat Sinteşti, comuna Vidra. Aceste autorizaţii specifică:

A. Datele operatorului economic: Denumirea firmei, sediul social, datele de contact şi locaţia exactă a punctului de lucru (amplasamentul).

• Codurile CAEN autorizate: De regulă, coduri precum CAEN 3832 (Recuperarea materialelor reciclabile sortate) sau CAEN 3811 / 3812 (Colectarea deşeurilor).

B. Capacităţile de producţie/procesare: Cantităţile maxime de cabluri şi componente electrice (DEEE) pe care firma are voie să le stocheze şi să le proceseze zilnic sau anual.

C. Descrierea fluxului tehnologic: Detalierea modului în care se face recuperarea metalelor (ex: decojirea mecanică a cablurilor, măcinarea, separarea densimetrică sau magnetică a cuprului/aluminiului de plastic/cauciuc).

Important: Arderea cablurilor este strict interzisă!

C. Deşeuri rezultate din activitate: Ce rezultă în urma procesării şi cum trebuie gestionate:

• Deşeurile de plastic şi cauciuc rezultate din izolaţia cablurilor.

• Componente periculoase extrase din echipamentele electrice (ex: condensatori cu PCB, baterii, componente cu mercur) – stocate pe coduri specifice cu steluţă (*).

D. Condiţii de stocare: Obligaţia ca stocarea să se facă pe platforme betonate, impermeabilizate, dotate cu sisteme de colectare a apelor pluviale şi zone acoperite pentru deşeurile sensibile sau periculoase.

E. Valori limită de emisie (VLE) şi Protecţia Factorilor de Mediu

• Aer: Limite pentru pulberile în suspensie (praf) generate în timpul proceselor de măcinare sau granulare a cablurilor şi obligativitatea dotării utilajelor cu filtre sau cicloane de desprăfuire.

• Apă: Condiţii privind evacuarea apelor uzate tehnologice sau pluviale (de regulă se impune existenţa unui separator de hidrocarburi pentru apele care spală platformele betonate).

• Zgomot: Limitele maxime permise de zgomot la limita amplasamentului (ex: 65 dB pe timp de zi, 55 dB pe timp de noapte) din cauza utilajelor de concasare sau măcinare.

F. Programul de monitorizare (Obligaţiile de analiză)

Autorizaţia stipulează clar ce, unde şi cât de des trebuie să măsoare compania (prin laboratoare acreditate):

• Frecvenţa analizelor pentru noxe în aer sau pulberi sedimentabile.

• Analiza calităţii apelor evacuate din separatorul de hidrocarburi.

• Monitorizarea nivelului de zgomot.

G. Raportări periodice şi Evidenţe obligatorii

• Raportarea în SIM (Sistemul Integrat de Mediu): Obligaţia de a raporta lunar sau anual cantităţile de deşeuri colectate, valorificate şi stocate către APM.

• Evidenţa gestiunii deşeurilor: Completarea zilnică a formularelor de încărcare-descărcare deşeuri şi a Registrului de evidenţă conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 92/2021.

H. Obligaţii în caz de avarii sau poluări accidentale

• Procedurile pe care compania trebuie să le urmeze în caz de incendiu, scurgeri de fluide periculoase (ex: uleiuri din transformatoare sau utilaje) şi obligativitatea de a deţine truse de intervenţie cu materiale absorbante.

I. Perioada de valabilitate şi Viza anuală

Din zecile de descinderi pe care Garda de Mediu le-a făcut în teren avea obligaţia să raporteze ca firmele din Sinteşti nu respecta autorizaţiile de mediu şi are obligaţia să solicite către APM IF , pentru fiecare firma/autorizaţie emisă, suspendarea/anularea autorizaţiei pentru neconformitate.

Modul în care aceste autorizaţii au fost emise ridică semne mari de întrebare privind corupţia din ANMAP şi APM Ilfov.

Ministra Diana Buzoianu ar fi trebuit să trimită Corpul de Control şi să analizeze activitatea de autorizare din APM Ilfov, să facă plângeri către DNA şi DIICOT şi să demită conducerea acestor două instituţii, în cazul în care Garda de Mediu IF ar fi făcut demersurile de verificare şi înştiinţare APM IF.

Conducerea GNM IF nu a făcut aceste demersuri drept pentru care conducerea GNM prin comisarul general ar fi trebuit să ceară comisiei de disciplină sancţionarea şi ulterior eliberarea din funcţie a comisarului judeţean GM IF.

Nu au făcut demersurile iar doamna ministru Diana Buzoianu a tolerat mai bine de un an corupţia vizibilă şi incompetenţa din GNM şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov.

2. Blocarea accesului cablurilor şi deşeurilor în Sinteşti este uşor de realizat prin razii şi cu confiscarea mărfurilor care nu prezintă conformitate cu documentele sau sunt tranzacţionate de către firme care nu au capacităţi tehnice de procesare şi condiţii legale de depozitare, prelucrare şi monitorizare.

Ministra Diana Buzoianu nu a ordonat filtre permanente şi verificări zilnice a depozitelor în baza protocoalelor de colaborare pe care Ministerul le are cu Politia Română şi Jandarmeria. Ministra s-a mulţumit cu rapoarte umflate pe hârtie cu amenzi maxime, neplătite sau plătite la jumătate din minim ca tribut către stat în loc de impozit.

Chiar domnia să spune că Garda de Mediu a făcut observaţii cu dronele timp de o lună. În loc de acţiuni în forţă zilnice au existat filmări timide cu drona din partea instituţiilor de forţă. Dronele prin POIM cu senzori pentru poluare, învestiţi dintr-un program de 5 milioane de euro, stau nemişcate în depozitul GNM.

Mesajul către infractori a fost de încurajare pasivă şi nu de descurajare activă.

3. Confiscarea continuă a materialelor cu valoare obţinute din infracţiuni de mediu.

Acţiunile GNM de confiscare a fost şi este de 20 de ori mai slabă decât ar fi fost necesară pentru transmiterea unui mesaj clar. Mai mult, după confiscări arderile au pornit în mai puţin de 24 de ore, semn ca există o cooperare de tip infracţional între firmele din Sinteşti şi unii angajaţi din Garda de Mediu.

4. Confiscarea tuturor mijloacelor de transport care transportă materiale provenite din arderi sau deşeuri în afara legii.

Legea impune aceste confiscări însă nu şi comisarii de mediu sau poliţiştii din echipele mixte de control. Oricum controalele erau ştiute în teren şi confiscările erau sau sunt formale.

5. Verificarea şi suspendarea activităţii companiilor care fac afaceri ilicite cu firmele din Sinteşti. Doamna ministru cred că a descoperit companii mari furnizoare de servicii de electricitate care au contracte cu companii de servicii prin care trimit cablurile spre Sinteşti şi companii mari din Constanţa care exportă fier şi neferoase şi s-a speriat de generalii din servicii aflaţi în schemă.

6. Deschiderea unei aplicaţii publice în care cetăţenii să poată trimite poze şi filmări cu arderile ilegale şi care să pună în acţiune Garda de Mediu şi apoi Politia Română.

7. Verificarea coincidenţelor care apar recurent între arderile ilegale de deşeuri şi emisiile ilegale de gaze de la groapa de gunoi prin intermediul laboratorului mobil pentru calitatea aerului şi cererea răspunderii celor care ţin în sertar dronele cu senzori pentru calitatea aerului. Menţionez ca aceste drone super performante nu au fost ridicate niciodată în aer pentru identificarea surselor de poluare şi a cantităţii şi calităţii poluării.

Mafia deşeurilor are în spate foşti şi probabil actuali angajaţi din Garda de Mediu, vedeţi cazul şefului Gărzii de Mediu Ilfov, angajaţi din APm IF, angajaţi din Politia Română care au sediul la 300 de metri de locul arderilor, Consiliul Judeţean care controlează politic şi Prefectura Ilfov, foşti angajaţi din serviciile secrete cum am văzut pe propria piele.

Numitorul comun este PNL care îi uneşte sub umbrela interesului material şi îi ocroteşte când vine vorba de dosare penale şi Justiţie.

Doamna Diana Buzoianu a avut mai mult de un an la dispoziţie ca să descurce situaţia instituţiilor subordonate care sunt corupte şi incompetente şi să încurce mafia deşeurilor care ucide sănătatea bucureştenilor.

8. Consultarea şi adunarea unui grup de specialişti care să urmărească paşii instituţionali necesari şi modul de îndeplinire a ordinelor emise de ministru. Doamna ministru a ales un grup de oameni care să nu o contrazică niciodată, nici măcar atunci când specialiştii i-au spus ce are de făcut prin intermediul intervenţiilor media şi online.

Prefectura Bucureşti nu are nicio putere de decizie şi competenţa în Ilfov. Prefectura Ilfov e controlată fix de acei oameni pe care doamna ministru Diana Buzoianu a refuzat să-i deranjeze cu arderile ilegale până la demiterea Guvernului.

Restul sunt declaraţii şi întrebări din partea publicului:

De ce nu l-a luat pe ministrul Predoiu să meargă în teren şi să-l determine public să intervină?

De ce nu l-a demis pe seful Gărzii de Mediu Ilfov pentru ineficienţă? 9 din 10 cazuri nerezolvate din Garda de Mediu Naţională vin din Ilfov, capitala europeană a infracţiunilor de mediu.

De ce nu l-a demis pe seful Gărzii Naţionale de Mediu?

De ce nu au fost anulate autorizaţiile de mediu pentru firmele care au legături directe şi indirecte cu arderile ilegale de deşeuri?

De ce nu a reorganizat Garda de Mediu?

De ce nu a sesizat Prefectura Ilfov controlată de PNL acum un an?

Pentru ca închiderea afacerilor ilegale cu deşeuri în România înseamnă închiderea afacerilor multor pensionari speciali care stau pe dosarele politicienilor din PSD, PNL şi USR.

Faptul că avem aceiaşi oameni cu 2-3-4 mandate în Parlament e semnul clar al vulnerabilitaţii lor şi a partidelor din care provin, pentru că în 10-12 ani pensionarii speciali au destule pârghii să confecţioneze dosare şi să transforme politicienii, parlamentarii, şefii de partide şi şefii de instituţii în marionete, indiferent de culoarea politică. Toţi decidenţii în aceste cazuri au peste 10 ani vechime pe scaune, indiferent că-s parlamentari sau şefi.