Europa trebuie să se pregătească să facă faţă Rusiei din punct de vedere militar - în următorii şase, opt ani

Uniunea Europeană trebuie să îşi sporească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat într-un interviu pentru Reuters persoana nominalizată pentru a fi primul comisar pentru apărare al UE.

Andrius Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecinul Rusiei, a fost desemnat să stimuleze industria de armament a continentului, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să le achiziţioneze în comun - precum şi determinând companiile să coopereze mai mult dincolo de frontiere.

Noul post reflectă modul în care securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE de la invazia rusă din 2022 în Ucraina.

„Miniştrii Apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru o confruntare cu NATO şi UE în 6-8 ani”, a declarat miercuri Kubilius, un critic feroce al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei.

„Dacă luăm în serios aceste evaluări, atunci acesta este timpul în care trebuie să ne pregătim în mod corespunzător, iar acesta este unul scurt. Acest lucru înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase”, a spus el.

Kubilius a declarat că prima sa sarcină în calitate de comisar va fi să analizeze, împreună cu Kaja Kallas, nominalizată pentru funcţia de înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. Obiectivul său este de a finaliza un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Acesta a declarat că subinvestiţiile de peste un trilion de euro în deceniul care a urmat crizei financiare înseamnă că industria europeană de apărare se află într-o „stare nesatisfăcătoare”.

Kubilius se confruntă cu o luptă dificilă împotriva mai multor guverne ale UE care sunt foarte reticente în a da Bruxelles-ului un cuvânt de spus în modul în care îşi organizează industriile de apărare.

Comisia Europeană nu are mandat legal pentru a formula politici de apărare, iar ţările UE îşi coordonează apărarea prin intermediul NATO.

Kubilius îşi vede funcţia ca fiind complementară NATO, nu în competiţie.

„Uniunea Europeană nu va avea planuri de apărare sau conducere militară, aşa cum are NATO - dar Uniunea Europeană are instrumente pentru a obţine finanţări mai mari, ceea ce NATO nu are”, a specificat el.

Kubilius „ar fi bucuros” să poată investi peste 500 de miliarde de euro în următorii ani pentru a stimula industriile de apărare din Europa.

Dar el este mai puţin sigur de unde să obţină banii: „Nu este treaba mea să ştiu... Un comisar pentru apărare trebuie să ştie unde să cheltuiască banii, nu cum să îi obţină. Asta depinde de ceilalţi membri ai comisiei”, a menţionat el.

Emiterea de obligaţiuni comune în domeniul apărării, utilizarea fondurilor de la Fondul european de redresare şi rezilienţă post-pandemică sau apelarea la Banca Europeană de Investiţii sunt opţiuni pentru finanţarea expansiunii industriei de apărare, a sugerat Kubilius.