Erdogan arestează 10 amirali care se opun proiectului său faraonic, Canalul Istanbul

Ankara a aprobat, luna trecută, planurile pentru dezvoltarea unui nou canal de navigaţie, numit Canalul Istanbul, motivul oficial fiind că ar oferi Istanbulului un nou atu de atractivitate şi ar ameliora traficul prin Bosfor, una dintre cele mai aglomerate strâmtori din lume. Peste 41.000 de nave au traversat Bosforul în 2018, potrivit autorităţilor turce.

Planurile lui Erdogan au deschis însă o dezbatere pe tema Convenţiei de la Montreux, care conţine clauze legate de navigarea navelor militare riverane Mării Negre sau străine, prin Bosfor.

Opozanţii proiectului afirmă că pe lângă impactul asupra mediului, proiectul ar putea compromite acest tratat internaţional datând din 1936, care garantează libera circulaţie prin Bosfor şi care este foarte favorabil Turciei.

104 amirali în retragere au scris o scrisoare deschisă care subliniază că este „îngrijorător” să se deschidă o dezbatere legată de Convenţia de la Montreux, subliniind că este un acord care „protejează cel mai bine interesele turce”. Acordul conţine clauze care stânjenesc activitatea navelor NATO în Marea Neagră şi menţin supremaţia flotilei ruse din Crimeea.

Ca urmare a scrisorii deschise, peste 100 de amirali turci în retragere riscă să fie „pedepsiţi” pentru îndrăzneala de a fi semnat-o, avertizează că planurile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a face la Istanbul un canal de navigaţie comparabil cu cel din Panama sau din Suez riscă să pericliteze Convenţia de la Montreux, un tratat internaţional foarte important pentru Turcia, care garantează libera trecere a navelor civile prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele atât pe timp de pace, cât şi de război.

10 amirali au fost reţinuţi după ce au semnat scrisoarea deschisă privind planurile lui Erdogan. Parchetul din Ankara a anunţat că au fost emise mandate de arestare pentru aceştia, potrivit AFP.

De asemenea, procurorii turci au cerut altor 4 persoane să se prezinte la poliţie în următoarele 3 zile şi au precizat că aceştia nu au fost arestaţi imediat din cauza vârstei.

Observatorii consideră că scrisoarea celor 100 de amirali este cea mai importantă intervenţie a militarilor în politică de la tentativa eşuată de îndepărtare de la putere a lui Erdogan în vara lui 2016.

Scrisoarea amiralilor a suscitat imediat un răspuns vehement din partea oficialilor regimului Erdogan, care au condamnat demersul. Mai mult, Parchetul din Ankara a deschis chiar o anchetă, în timp ce un reprezentant al lui Erdogan a ameninţat cu represalii, relatează AFP.

„Nu numai cei care au semnat, ci şi cei care îi încurajează vor fi aduşi în faţa justiţiei”, a declarat pe Twitter Fahrettin Altun, şeful departamentului comunicare al preşedintelui Erdogan.

Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Ibrahim Kalin, a declarat că luarea de poziţie a amiralilor „i-a amintit de zilele loviturii de stat” din 2016. „Trebuie să ştie că iubita noastră naţiune şi reprezentanţii săi nu vor permite niciodată această stare de spirit”, a scris el pe Twitter.

Erdogan a rezistat unei încercări de lovitură de stat în iulie 2016, pe care a imputat-o ulterior partizanilor predicatorului musulman Fethullah Gulen, autoexilat în SUA. Washington-ul a rezistat cererilor repetate ale lui Erdogan de a-l extrăda pe Gullen.

Convenţia de la Montreux, încheiată în 1936, prin care Turciei i se dă control asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, autorizează libera trecere a navelor prin strâmtoare, însă limitează numărul şi dimensiunile acestora. Documentul limitează, de asemenea, în cazul navelor militare, durata prezenţei lor în zonă la 21 de zile.

În general, navele de război ale ţărilor din afara regiunii, cu o greutate mai mare de 10.000 de tone nu pot intra în Marea Neagră. În cazul în care mai multe vase ale aceleiaşi ţări intră în Marea Neagră, tonajul lor total nu trebuie să depăşească 45.000 de tone. În plus, navele ţărilor din exteriorul regiunii nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile consecutiv. Portavioanele nu au acces, iar statele care trimit nave în Marea Neagră trebuie să îşi anunţe în avans Turciei intenţiile.

Convenţia de la Montreux a fost invocată în ultimii ani de Rusia în special în probleme militare şi de securitate. În timpul războiului dintre Rusia şi Georgia, din 2008, Moscova a acuzat că navele americane cu ajutor umanitar destinat georgienilor ar încălca prevederile Convenţiei.

Apoi, în timpul crizei din Crimeea, Moscova a invocat respectarea aceloraşi prevederi ale Convenţiei de la Montreux, după ce Washingtonul anunţase prelungirea prezenţei distrugătorului USS Truxtun în regiune.