Directorul FBI, Chris Wray, va demisiona

Directorul FBI, Christopher Wray, va demisiona în curând, a anunţat biroul pe 11 decembrie, deschizând calea pentru următorul nominalizat al preşedintelui ales Donald Trump pentru această funcţie.

Decizia lui Wray vine la câteva săptămâni după ce Trump l-a nominalizat pe Kash Patel ca înlocuitor. Patel, un critic înverşunat al FBI, a declarat că va încerca să reducă puterea agenţiei, şi a anunţat o posibilă reorganizare profundă a acesteia care ar include închiderea sediului din Washington, concedierea cadrelor de conducere şi urmărirea în justiţie a agenţilor corupţi.

Wray, în vârstă de 57 de ani, le-a spus angajaţilor FBI că va demisiona atunci când actuala administraţie se va încheia în ianuarie 2025, a declarat un purtător de cuvânt al FBI pentru The Epoch Times într-un e-mail.

„După săptămâni de gândire atentă, am decis că cel mai bun lucru pentru Birou este ca eu să lucrez până la sfârşitul actualei administraţii, în ianuarie, şi apoi să mă retrag.

Scopul meu este să menţinem accentul pe misiunea noastră - munca indispensabilă pe care o faceţi în fiecare zi în numele poporului american. Din punctul meu de vedere, acesta este cel mai bun mod de a evita implicarea Biroului în conflicte, consolidând în acelaşi timp valorile şi principiile care sunt atât de importante pentru modul în care ne facem treaba”, le-a spus Wray angajaţilor.

Wray îndeplineşte în prezent un mandat de 10 ani care a început în 2017.

Trump l-a nominalizat pe Wray în timpul primului său mandat. Preşedintele Joe Biden a optat pentru menţinerea lui Wray în funcţie în timpul mandatului său.

Directorii FBI necesită confirmarea Senatului.

Trump a salutat decizia lui Wray de a demisiona, afirmând că aceasta va pune capăt a ceea ce el a descris ca fiind transformarea Departamentului de Justiţie în armă.

„Ne vrem FBI-ul înapoi, iar acest lucru se va întâmpla acum”, a declarat Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social, solicitând în acelaşi timp confirmarea lui Patel.

Patel a reacţionat, de asemenea, la ştiri, spunând reporterilor la Capitol Hill: „Aşteptăm cu nerăbdare o tranziţie lină la FBI”.

În vârstă de 44 de ani, Patel a lucrat ca apărător public după absolvirea facultăţii de drept. În 2014, el a trecut în funcţia de procuror federal.

În timpul primului mandat al lui Trump, Patel a ajutat Comisia pentru Informaţii a Camerei Reprezentanţilor a SUA să adune dovezi care arătau că FBI nu a acţionat corespunzător atunci când a investigat implicarea fostului consilier al campaniei Trump, Carter Page. Procurorul special John Durham a constatat ulterior că agenţii FBI au fost influenţaţi de prejudecăţi de confirmare în cadrul anchetei, care nu a demonstrat o coordonare între campanie şi Rusia.

Patel a lucrat ulterior pentru Consiliul Naţional de Securitate al Casei Albe. În 2020, el a lucrat în cadrul Biroului Directorului Serviciilor de Informaţii Naţionale. Iar în ultimele luni ale primului mandat al lui Trump, el a fost şef de cabinet al secretarului interimar al Apărării, Christopher Miller.

Trump a declarat atunci când şi-a anunţat alegerea pentru conducerea FBI: „Kash va lucra sub conducerea distinsei noastre Procuror General, Pam Bondi, pentru a readuce fidelitatea, curajul şi integritatea în cadrul FBI-ului.”

După ce a fost selectat, Patel a declarat pentru The Epoch Times: „Vom restabili integritatea, responsabilitatea şi justiţia egală în sistemul nostru judiciar şi vom readuce FBI-ul la misiunea sa de drept: protejarea poporului american.”

Wray a fost grefier pentru un judecător federal după ce a absolvit Facultatea de Drept Yale. Ulterior, a lucrat ca procuror federal înainte de a fi numit şef al Diviziei Penale a Departamentului de Justiţie al SUA sub preşedintele George W. Bush.

În 2022, FBI a executat un mandat de percheziţie la locuinţa lui Trump din Florida, într-unul dintre cele două cazuri federale intentate împotriva fostului preşedinte. Trump a declarat că nu a făcut nimic greşit. Procurorii au închis cazurile după ce Trump a câştigat alegerile din noiembrie.

Trump şi mulţi alţi republicani au criticat în mod repetat FBI-ul, susţinând că acţiunile instituţiei erau alimentate de partizanat.

Wray a declarat unei comisii a Camerei Reprezentanţilor în 2023 că a fost republican întreaga sa viaţă şi că nu a acţionat cu părtinire.

„Ideea că sunt părtinitor împotriva conservatorilor mi se pare oarecum nebunească, având în vedere trecutul meu personal”, a spus el la acea vreme.

Context

Deşi plecarea lui Wray era previzibilă, decizia vine la două zile după ce senatorul republican Chuck Grassley a trimis o scrisoare de 11 pagini către Wray cerându-i să demisioneze, acuzându-l de management defectuos şi de „eşecul de a prelua controlul asupra FBI”.

„Aceste eşecuri sunt suficient de grave şi modelul lor este suficient de răspândit pentru a-mi spulbera încrederea în conducerea dumneavoastră şi încrederea şi speranţa pe care mulţi alţii din Congres le-au avut în dumneavoastră”, a scris Grassley.

După cum notează The Epoch Times, în noiembrie 2022, Grassley a publicat documente FBI care arătau că funcţionarii de rang înalt erau uneori sancţionaţi mai puţin sever decât subordonaţii.

Wray abordase această inegalitate, afirmând într-un e-mail adresat întregului Birou, la 11 decembrie 2020, că agenţia „are toleranţă zero faţă de orice formă de hărţuire sexuală sau conduită sexuală nepotrivită”.

La 4 martie 2022, directorul adjunct al FBI, Abbate, i-a avertizat pe toţi angajaţii FBI: „Indiferent de rangul şi titlul dumneavoastră, fiecare dintre noi are responsabilitatea de a trata pe toată lumea cu demnitate, respect şi profesionalism. [...] Hărţuirea de orice fel nu va fi tolerată”.

Grassley a menţionat, de asemenea, în scrisoare, ancheta sa cu privire la verificarea refugiaţilor din Afganistan prin intermediul programului Operation Allies Welcome. În februarie 2022, Departamentul de Justiţie (DOJ) a raportat că Departamentul de Securitate Internă nu a efectuat o verificare încrucişată a acestor evacuaţi cu datele de la Departamentul Apărării.

În consecinţă, 50 de persoane care fuseseră semnalate ca „potenţiale probleme de securitate semnificative” de către Centrul naţional de informaţii terestre au fost admise în Statele Unite.

Cererile adresate FBI pentru informaţii suplimentare au fost ignorate, a declarat Grassley.

Wray a menţionat „într-o şedinţă de informare clasificată a mai multor agenţii pentru personalul Congresului” că nu era sigur de locaţia altor refugiaţi care ar putea reprezenta o ameninţare, a scris Grassley.

„Nu pot sta aici acum şi să vă spun că ştim unde se află toţi la un moment dat”, a spus Grassley, citându-l pe Wray.

El a subliniat că o potenţială ameninţare teroristă a fost dejucată atunci când FBI l-a arestat pe Nasir Ahmad Tawhedi pe 7 octombrie anul acesta. Se presupune că Tawhedi plănuia un atac terorist pentru a perturba alegerile americane din 5 noiembrie.

Grassley i-a acuzat, de asemenea, pe Wray şi pe FBI că aplică un dublu standard, refuzând să investigheze gestionarea necorespunzătoare a informaţiilor clasificate de către preşedintele Joe Biden sau fostă secretară de stat Hillary Clinton.

Într-un interviu recent, Trump şi-a exprimat nemulţumirea faţă de prestaţia lui Wray.

„Mi-a invadat casa”, a spus Trump, referindu-se la raidul FBI din 2022 la reşedinţa sa din Florida, Mar-a-Lago.

Trump a menţionat, de asemenea, afirmaţia iniţială a lui Wray potrivit căreia urechea lui ar fi fost lovită de schije şi nu de glonţul unui asasin, precum şi respectul tot mai scăzut al publicului faţă de FBI ca instituţie.

„Nu pot spune că sunt încântat”, a spus el.