Daniel David: Sunt pregătit să fiu un ministru de sacrificiu / Ce spune despre bursele din educaţie

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a afirmat că este pregătit să fie „un ministru de sacrificiu” care e “dispus să ducă şi criticile ticăloase (făcute să ne destabilizeze sistemul sau ţara) şi pe cele justificate (politic şi uman)”.

Într-un mesaj postat marţi pe pagina de Facebook a ministerului pe care îl conduce, David a anunţat o serie de măsuri „raţionale şi decente” pe care ar urma să le ia. Printre acestea se numără şi intenţia ca în învăţământul preuniversitar să fie păstrate doar două categorii de burse: bursele sociale şi cele de merit, dar în anumite condiţii.

"Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm şi bursele pentru mame minore, în aceeaşi logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiţia unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor / concursurilor, voi creşte premiile obţinute pentru câştigători.

Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la şcoală, adică în procesul educaţional.

Acolo unde legea obligă să ne raportăm la salariul minim pe economie, o vom face la salariul net, nu brut, în condiţiile în care bursele nu se impozitează. [...]

În acest fel, definim corect 'incluziunea' şi 'meritul', fără să le distorsionăm sensurile corecte, iar copiii care au nevoie vor fi protejaţi prin burse sociale, iar cei care sunt foarte performanţi vor fi susţinuţi atâta cât ne permitem acum”, a declarat Daniel David.

El a mai anunţat că va renunţa la 25% din salariul său de la minister, pentru a redirecţiona banii spre 2 burse de merit şi 7 sociale.

Despre mai multe măsuri pe care ministrul Educaţiei le pregăteşte, puteţi afla citind mesajul său pe care îl redăm integral mai jos:

Dragi oameni ai educaţiei şi cercetării,

Acesta este un mesaj mai personal, dar cu angajamente instituţionale, la început de mandat.

Aşa cum am mai spus, am început primul mandat (decembrie 2024 - iunie 2025) într-o dublă criză, politică şi economico-financiară. Fără a intra în detalii, angajamentul meu ca expert/tehnocrat susţinut de PNL, pentru primul mandat, a fost marcat de trei angajamente:

(1) să întărim traiectoria euroatlantică a ţării - şi cred că prin alegerea unui preşedinte cu acest profil am contribuit la asta ( preluând, inevitabil, şi criticile celor care aveau altă perspectivă);

(2) să asigurăm buna funcţionare a sistemului de educaţie-cercetare, un sistem complex şi complicat, şi să iniţiem doar reformele absolut necesare – cred că lucrurile au funcţionat în parametri normali, iar reformele stringente sunt vizibile (vezi Raportul QX);

(3) să fac un diagnostic al sistemului de educaţie-cercetare, cu propuneri de soluţii şi reforme de implementat pe termen mediu-lung - am făcut asta prin Raportul QX.

Unii au spus că am vrut să fac prea mult, alţii că am făcut prea puţin. Eu nu pot face ce doresc alţii, ci am făcut cât am promis eu, nici mai mult şi nici mai puţin!

Sincer şi direct spus, fără să mă plâng sau să dramatizez, nu am căutat poziţia de ministru, am venit cu un angajament pentru un mandat, lăsând lucruri dragi şi importante la Cluj-Napoca, invitat fiind să ajut într-o situaţie complicată pentru ţară. Aşadar, la sfârşitul primului mandat îmi doream şi eram pregătit să revin la Cluj-Napoca. Acest al doilea mandat a venit tot necăutat, ca o datorie legată de faptul că noua Coaliţie a asumat Raportul QX ca reformă majoră în educaţie-cercetare şi, evident, ca autor, probabil că sunt cel mai indicat să-l implementez. Nu în ultimul rând, că în primul mandat, la invitaţia premierului şi a PNL, m-am simţit obligat să contribui la înfruntarea crizei prin care trece ţara şi, în plus, am văzut acum şi o fereastră de oportunitate rară de normalizare a unor lucruri care trenează de prea mult timp în sistemul nostru de educaţie-cercetare.

La fel ca în primul mandat, încep al doilea mandat ca expert/tehnocrat susţinut de PNL. Nu credeam că poate fi o situaţie mai complicată decât cea din primul mandat, mai ales că aspectul de instabilitate politică a fost soluţionat. Aşadar, eram optimist, în timp ce lucram la Programul de Guvernare pentru educaţie-cercetare (2025 - 2028). Optimismul s-a transformat acum într-un realism îngrijorat, când am văzut deciziile economico-financiare asupra educaţiei-cercetării. Da, ţara este în criză, iar dacă nu facem ceea ce este corect, atunci ne vom bloca.

Pun acest al doilea mandat sub două angajamente, şi anume „Per Aspera Ad Astra” şi „Sapere Aude”, probabil bine sintetizate de formula kantiană „Cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine”! Altfel spus, da, dacă îndrăznim să credem în ceea ce facem cu raţionalitate şi morală, prin asperităţile crizei de acum, vom ajunge la binele pe care ni-l dorim.

Aşadar, pentru educaţie şi cercetare, obiectivele şi reformele angajate pentru acest mandat sunt cele din Programul de Guvernare.

În componenta academică (educaţie-cercetare) acestea se bazează pe Raportul QX. Aspectele operaţionale vor fi discutate cu experţii în domeniu şi cu actorii din ecosistemul de educaţie-cercetare. Nu am emoţii aici că vom găsi împreună cele mai bune soluţii şi chiar dacă pe alocuri vor fi dezbateri mai încinse, în final vom avea soluţii larg acceptate în sistem, care îl vor moderniza major, spre binele oamenilor din educaţie-cercetare şi al societăţii în general.

În componenta economico-financiară, deciziile asumate de Coaliţie (şi grupurile tehnice de lucru) le voi implementa pentru sistemul nostru în următoarele coordonate (prestabilite la modul general în Programul de Guvernare):

(1) Pe termen imediat, mesajul meu este că nu avem oameni de disponibilizat în educaţie-cercetare - asta înseamnă că nu vom opri contracte de muncă în vigoare şi nu vom modifica salarii. Pe termen mediu, în legea salarizării unitare trebuie ca punctul de start în salarizarea în educaţie-preuniversitar să fie salariul mediu brut pentru debutant, iar poziţiile de CSII/CSI să fie tratate similar cu poziţiile de conf./prof. univ.- acest lucru a fost de altfel deja angajat în timpul grevelor din 2023, a fost prins în diverse norme legale şi unele chiar în Programul de Guvernare, preşedintele vorbind chiar la instalare de „stimularea financiară a personalului didactic”. Pe termen lung, trebuie să ţintim atingerea, cel târziu până în 2030, a 1% din PIB pentru cercetare şi a 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educaţie.

Pentru a asigura toate lucrurile menţionate anterior - Programul bazat pe Raportul QX şi aspectele încurajatoare din componenta economico-financiară a Programului de Guvernare (2025 - 2028) -, trebuie însă să ne asumăm eficientizări paradigmatice dificile ale sistemului nostru. Aşa cum am spus, vă asigur că în acest demers mă voi ghida după raţionalitate şi decenţa moralei (cu un accent mare pe morala bunului simţ). Aşadar, intenţionez să fac aceste eficientizări economico-financiare doar în contextul a doua principii: (1) principiul raţionalităţii (prin raportare la standarde/bune practici europene) şi (2) principiul decenţei (prin raportare la cât poate suporta ţara acum). Iată câteva măsuri, impuse sistemului nostru în condiţiile economico-financiare actuale şi modalitatea prin care intenţionez să le implementez (încă nu sunt definitive ca modalitate de operaţionalizare, se află în analiză, discutând în aceste zile cu experţi şi partenerii de dialog social).

Bursele în educaţie

Creşterea spectaculoasă din ultimii ani nu poate să fie susţinută. Cred că a fost o intenţie bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forţele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer şi direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem! Spre exemplu, trebuie să înţelegem că cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem ţara pe dos şi peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din ţară.

Măsurile raţionale şi decente pe care le văd sunt următoarele:

În preuniversitar păstrăm doar două categorii de burse. Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm şi bursele pentru mame minore, în aceeaşi logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiţia unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor / concursurilor, voi creşte premiile obţinute pentru câştigători.

Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la şcoală, adică in procesul educaţional.

Acolo unde legea obligă să ne raportăm la salariul minim pe economie, o vom face la salariul net, nu brut, în condiţiile în care bursele nu se impozitează.

Bursele sociale vor trebui să fie acordate prin instituţiile autorităţilor locale de asistenţă socială, după o metodologie iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, profesorii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuind să se ocupe de educaţie.

În acest fel, definim corect „incluziunea” şi „meritul”, fără să le distorsionăm sensurile corecte, iar copiii care au nevoie vor fi protejaţi prin burse sociale, iar cei care sunt foarte performanţi vor fi susţinuţi atâta cât ne permitem acum. Odată ce facem aceste reorganizări raţionale şi decente, sunt convins că scontata mărire treptată a bugetului în anii care vin va aduce resurse suplimentare.

Norma didactică

În învăţământul preuniversitar voi propune ca valorile stabilite prin lege să poată să fie crescute cu maximum 2 ore, printr-o metodologie a ministerului, în funcţie de diverse criterii (ex.:cât de fragmentată este norma, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES din clasă etc.), pe care le voi discuta şi cu partenerii de dialog social.

Degrevările pentru vechime se vor putea face din timpul nedidactic al normei.

Degrevările pentru funcţiile de conducere vor fi în jur de 30%, diferenţiat în funcţie responsabilităţi, şi trebuie să fie, de regulă, incompatibile cu plata cu ora.

Plata cu ora se raportează la timpul de lucru total (40 de ore pe săptămână), astfel încât valoarea unei ore la plata cu ora să nu depăşească valoarea unei ore din normă.

În învăţământul superior, limita de 16 ore echivalente va deveni 18, pentru a ajuta universităţile să se înscrie în bugetul alocat.

Concentrări/comasări educaţionale

Se vor mări, în limite psihopedagogice şi administrative, numărul minim şi cel maxim de elevi într-o clasă.

De asemenea, pentru a încuraja şi o reformă a învăţământului rural, se va mări numărul de elevi de la care o unitate educaţională poate avea personalitate juridică.

Acestea trebuie să fie însoţite de o dezvoltare şi modernizare şi a infrastructurii educaţionale.

Dacă implementăm înţelept acest măsuri – să ne amintim că suntem în situaţie de criză, nu de normalitate socială -, fie şi temporar, practic întărim şi salvăm aspectele importante, eficientizăm ce nu merge bine şi astfel ne dezvoltăm. Între măsuri impuse din afara sistemului (ex. „normă mărită”, „redimensionarea burselor” etc.) şi dorinţele noastre de a nu se schimba nimic din beneficiile actuale, am încercat să găsesc un demers raţional şi decent, care ne permite să păstrăm oameni şi salarii şi să creştem pe termen mediu-lung. Altfel, în situaţii de criză, inevitabil alţii ne vor dicta regulile şi modificările. Îmi pot asuma angajamentul că orice modificare de acum care nu va mai corespunde în viitor practicilor europene şi condiţiilor economico-financiare o voi rediscuta şi regândi.

Eu sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu, dispus să ducă şi criticile ticăloase (făcute să ne destabilizeze sistemul sau ţara) şi pe cele justificate (politic şi uman), de dragul binelui nostru comun pe termen mediu-lung! Nu vă invit la acelaşi lucru, ci doar sper să fim cât mai mulţi parte din soluţii, nu din probleme. Nu cred că un om rezonabil nu înţelege raţional că modificările sunt rezonabile în situaţii de criză (unele erau necesare chiar în situaţie de normalitate). Pot înţelege însă ca psiholog că, emoţional, nu ai cum să fii mulţumit de măsuri de criză.

În fine, la modul real, dar cu mesaj simbolic, deoarece nu pot eu compensa efectele crizei în educaţie-cercetare, voi renunţa lunar la 25% din salariul meu de la minister, pentru a redirecţiona banii spre 2 burse de merit şi 7 sociale (o să caut formula legală, nu asta este problemă).

Joi, 26 iunie 2025, de la ora 14:00, voi avea o conferinţă de presă în care voi prezenta aceste lucruri şi vă voi răspunde la întrebări la început de mandat. De asemenea, voi prezenta un calendar al reformelor din Raportul QX, pe care îl vom putea apoi examina periodic, sub aspectul respectării angajamentelor.

Cu deosebită consideraţie,

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educaţiei şi Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) şi al Academiei Europene