Cum sunt văzute alegerile din România în presă internaţională: Şoşoacă şi Simion, în prim plan

România se pregăteşte pentru alegeri prezidenţiale şi parlamentare care au scos la iveală cele mai urâte aspecte ale politicii naţionale.

Rezultatul alegerilor ar putea menţine România pe calea sa proeuropeană şi centristă sau ar putea-o înclina către politici mai naţionaliste, care ar trage un semnal de alarmă la Bruxelles din cauza proximităţii strategice a ţării faţă de Ucraina şi a rolului său de economie cheie în Europa de sud-est, se arată într-o analiză Politico.

De la un candidat care a fost recent adjunct al şefului NATO, dar care este acuzat că are legături cu un propagandist al Kremlinului, la un altul care laudă în mod deschis un lider fascist, alegătorii români se confruntă cu un peisaj politic puternic polarizat.

Cu o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, nu există un lider clar. Greii tradiţionali, precum PSD şi PNL, se luptă să avanseze, afectaţi de percepţia publică pe termen lung că sunt corupţi şi vulnerabili la clientelism.

Problemele de securitate - cum ar fi faptul că România se confruntă cu drone ruseşti rătăcite şi cu atacuri asupra navelor care transportă cereale în largul coastelor sale - reprezintă doar un subiect minor de discuţie pe măsură ce campania se intensifică.

Cu toate acestea, susţine analiza, temele naţionaliste care exploatează temerile populaţiei că ţara lor este neputincioasă şi irelevantă pe scena internaţională - sau, chiar mai rău, uitată - sunt o caracteristică recurentă a politicii româneşti.

O identitate bazată pe un amestec ciudat de credinţă ortodoxă răsăriteană şi o limbă romanică a consolidat istoric statutul de outsider al ţării perceput în regiunea balcanică, determinând atât fasciştii celui de-al Doilea Război Mondial, cât şi regimul comunist postbelic al lui Nicolae Ceauşescu să pună accentul pe retorica etnocentrică.

"Singurul subiect de dezbatere care impregnează alegerile - dar nu doar alegerile - este naţionalismul sau fabricarea de non-probleme pentru a distrage atenţia de la problemele reale din ţară", a declarat Rufin Zamfir, expert în radicalism şi probleme de securitate la think tank-ul GlobalFocus Center.

"Oamenii au crescut cu acest lucru şi au ajuns să se aştepte la el în politică", a adăugat el.

În prima linie se află Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă-dreapta care a intrat în Parlamentul României în 2020, la prima sa încercare, ca grup cu o singură problemă, militând pentru unificarea cu Moldova.

De atunci, AUR a oscilat între moderarea unora dintre opiniile sale radicale - fiind chiar discutat ca un potenţial partener de coaliţie de guvernare cu PSD - şi comentarea faptului că Holocaustul a fost o "problemă minoră" într-o ţară care şi-a pierdut cea mai mare parte a populaţiei evreieşti în al Doilea Război Mondial în lagărele morţii şi pogromuri.

Fondatorul AUR, George Simion, un activist de extremă-dreapta devenit şef de partid, este cotat cu 20% în cursa prezidenţială, în urma premierului PSD Marcel Ciolacu, cu 26%, şi chiar în faţa candidatului PNL Nicolae Ciucă, şeful Senatului României, cu 17%, potrivit unui sondaj Sociopol.

Înainte de a intra în politică, Simion a fost membru al grupului de huligani de fotbal de extremă dreapta Honor et Patria.

Radicalii fură scena

Cu toată proeminenţa lui Simion, scandalul major care a zguduit campania de până acum a venit prin intermediul partidului S.O.S. România şi a liderei sale pro-ruse Diana Şoşoacă.

Şoşoacă, care ocupă în prezent funcţia de europarlamentar după ce a fost aleasă în iunie, şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale.

Dar Curtea Constituţională a României a declarat candidatura sa invalidă la începutul acestei luni, atât din motive de eligibilitate - inclusiv întrebări cu privire la veridicitatea semnăturilor prezentate cu cererea sa -, cât şi din cauza suspiciunilor că nu va respecta Constituţia şi sistemul democratic al ţării, citând zeci de exemple în care a luat partea politicii externe ruse şi a evitat instituţiile interne.

Şoşoacă a afirmat că membrii pro-PSD ai instanţei i-au sabotat candidatura prezidenţială - înainte de a face una dintre cele mai controversate declaraţii de până acum ale campaniei în timpul unei sesiuni TikTok live.

"Trăiască Legiunea şi Căpitanul, care au fost ucişi de aceeaşi putere evreiască care a acţionat acum. Mareşalul Antonescu a fost un erou. Corneliu Zelea Codreanu, un erou", a spus ea.

Declaraţiile sale evidenţiază tendinţa unor politicieni români de a recurge la teme istorice şi naţionaliste atunci când sunt puşi la colţ.

Vlad Gheorghe, un candidat independent pentru partidul DREPT şi un fost europarlamentar popular, a declarat că, deşi niciun politician român "întreg la minte nu ar glorifica guvernul de orientare nazistă", partidele de extremă dreapta precum S.O.S. România şi AUR se agaţă de dezbaterile istorice controversate pentru a oferi răspunsuri simpliste la problemele reale cu care se confruntă cetăţenii obişnuiţi.

"Există o mulţime de oameni în ţară care sunt nemulţumiţi şi au probleme legitime, aşa că atunci când apare cineva ca acesta şi spune că un alt grup este de vină pentru problemele lor, ei încep să creadă", a declarat el pentru Politico.

Acum, Şoşoacă - care a avut un procent de aproximativ 10% în cursa prezidenţială - candidează la alegerile parlamentare, pentru a reveni la o instituţie pe care a părăsit-o cu doar câteva luni în urmă pentru a se alătura Parlamentului European.

Mişcarea vine în urma solicitărilor grupurilor de monitorizare a antisemitismului de a-i suspenda imunitatea în Parlamentul European în urma ieşirii sale fasciste şi a unei suspendări anterioare de şapte zile din instituţia de la Bruxelles.

Gheorghe a depus, de asemenea, o plângere la Curtea Constituţională cu privire la recentele sale remarci antisemite şi a inclus în aceasta şi un alt europarlamentar S.O.S. România, fosta personalitate TV Luis-Vicenţiu Lazarus.

"Procurorul general a anunţat că au început o anchetă preliminară după ce am depus plângerea, dar că pot continua ancheta doar dacă i se ridică imunitatea PE", a spus el.

În cazul în care scandalurile şi naraţiunile vor deveni un element constant al politicii româneşti, ţara va capta cu siguranţă mai multă atenţie internaţională - din toate motivele nedorite.